Trendurile în arhitectură și nevoia de design sustenabil. Interviu cu arhitectul austriac Juri Troy Trendurile în arhitectură și nevoia de design sustenabil. Interviu cu arhitectul austriac Juri Troy
L-am urmarit pe Juri Troy, architect și fondator al companiei Juri Troy Architects, la evenimentul VELUX Build for Life, conferință la care specialiștii în... Trendurile în arhitectură și nevoia de design sustenabil. Interviu cu arhitectul austriac Juri Troy

L-am urmarit pe Juri Troy, architect și fondator al companiei Juri Troy Architects, la evenimentul VELUX Build for Life, conferință la care specialiștii în arhitectură au găsit răspunsul pentru un viitor mai sustenabil. Juri și-a fondat propriul birou de arhitectură în 2003, iar proiectele sale se concentrează pe subiectele de durabilitate, eficiență energetică și conceptele de construcții holistice. În 2012, a fost listat printre cei mai promițători tineri arhitecți din Europa, în topul 40 sub 40. Din 2020, Juri Troy este profesor la HFT Stuttgart, iar post-conferința Build for Life a acceptat invitația de a ne răspunde la câteva întrebări.

Cum s-a schimbat arhitectura de-a lungul timpului? Crezi că această evoluție a avut mai mult părți pozitive sau negative?

Cred că secolul XX a deschis într-adevăr o mulțime de drumuri noi în arhitectură și a făcut posibilă o cu totul și cu totul nouă dezvoltare, ceea ce reprezintă un aspect extrem de pozitiv în ansamblu. Odată cu această deschidere au venit însă și o serie de lucruri care nu sunt deloc pozitive, pentru că nu am luat în considerare efectele la care asistăm privind schimbările climatice și ce se petrece în momentul de față cu planeta noastră.

Topicurile esențiale pe care trebuie să le abordăm în prezent în domeniul arhitecturii ar trebui să se concentreze pe cum putem construi de acum înainte fără a mai distruge mediul înconjurător, ceea ce am omis să facem poate chiar în ultimii 100 de ani. Cred că problema nu se pune dacă mai putem schimba ceva, ci dacă putem să mai continuăm în același mod de a construi ca până acum, fără să luăm natura în calcul, ceea ce vom înțelege în curând că nu mai este posibil.

Am putea chiar să facem o analogie cu pandemia actuală, care ne-a determinat să facem schimbări imediate, pentru că a fost necesar. Același lucru îl putem spune și despre schimbările climatice, doar că încă avem iluzia că aceste schimbări mai pot fi amânate, ceea ce, din păcate, nu este adevărat.

Există modalități prin care putem accelera acest proces necesar al schimbărilor în modul în care se construiește astăzi?

În primul rând, avem nevoie ca oamenii să conștientizeze importanța acestor schimbări, iar acest lucru ar putea fi posibil în special prin educație, oriunde este posibil. De exemplu, acum 15 ani sustenabilitatea nu reprezenta o prioritate, rar era adusă în discuție, însă vedem că lucrurile încep să se schimbe, iar acum este momentul cel mai bun în care trebuie să acționăm și să găsim soluții.

Cu toate acestea, o abordare holistică a arhitecturii este încă departe de agenda multora, iar în această direcție trebuie să ne concentrăm eforturile. Totodată, consider că doi pioni importanți care și-ar putea aduce contribuția la această schimbare ar fi media și clasa politică, cea din urmă fiind responsabilă și de găsirea unor soluții.

Pentru a schimba ceva este nevoie de acțiuni concrete pe toate planurile, altfel vom rămâne în continuare doar la stadiul de idei.

Pot arhitecții și designerii să își educe clienții și să le schimbe perspectiva, astfel încât să aleagă o abordare sustenabilă a planurilor lor?

Cu siguranță este posibil, iar arhitecții pot și ar trebui să își ia rolul de îndrumători pentru  realizarea unor proiecte cât mai realiste, raportate la nevoile actuale. Sunt mulți oameni care se gândesc la această abordare sustenabilă, ar vrea să o pună în practică, vin la biroul nostru cu o mulțime de informații și de cunoștințe și au înțeles că viitorul modului de a construi trebuie să se schimbe. În momentul în care le arătăm exemple și faptul că ce își doresc poate fi pus în aplicare și nu sunt doar proiecte abstracte despre care le povestim, devin mult mai entuziasmați și vor să își vadă cât mai repede planurile de construcții îndeplinite. Puterea exemplului pozitiv se transformă practic într-o forță care duce spre schimbare.

Povestește-ne puțin despre materialele regenerabile ca alternativă pentru cele folosite în momentul de față în construcții. Se pretează aceste materiale oricărui tip de design?

Este foarte important să înțelegem că materialele regenerabile nu sunt o soluție generală, ci mai degrabă o alternativă. Ele reprezintă o soluție în special în regiunile în care aceste resurse există deja în natură, cum ar fi lemnul de exemplu. În România știu că sunt multe păduri, iar aici ar putea fi exploatat acest material cu mult potențial pentru clădirile sustenabile.

Deși acest potențial există de mult timp și a fost folosit cu succes în trecut, în ultimii 100 de ani l-am uitat și ne-am axat mai mult pe materiale care dăunează enorm mediului. Trebuie să ne reamintim cum pot fi folosite aceste materiale regenerabile, pentru că există o mulțime de moduri și de idei la care se pretează și în designul actual și care pot constitui soluția ideală în combaterea schimbărilor climatice.

Necesită aceste clădiri sustenabile o îngrijire mai atentă? Sunt ele mai costisitoare decât locuințele pe care le avem în prezent?

Dacă vorbim despre întreținerea lor este, cu siguranță, deosebit de important să înțelegem natura materialelor din care sunt construite și cum se comportă ele în raport cu factorii externi, dar și de design. Din acest punct de vedere am putea spune că e mai puțin dificil să lucrăm cu un material precum betonul, dar pe de altă parte, lemnul este la fel de durabil și mult mai puțin dăunător planetei. Eu am copilărit într-o casă construită în întregime din lemn, unde părinții mei încă locuiesc, și care are deja 230 de ani, iar structura este încă intactă și nu prezintă nicio problemă. O astfel de casă poate avea o durată de viață de până la 300 sau chiar 400 de ani.

Când vine vorba despre costuri, este adevărat că o clădire din lemn are un preț mai ridicat, însă diferența se situează undeva la aproximativ 10% față de o clădire clasică. Din cauza pandemiei, acest cost a înregistrat o ușoară creștere, care sper că se va echilibra cât de curând. Dar problema se pune de fapt dacă ne mai permitem să nu construim într-un mod sustenabil și care este prețul pe care îl vom plăti în urma schimbărilor climatice cu care ne confruntăm, pentru că dacă vom continua în aceeași manieră, costurile finale vor fi mult mai greu de suportat. De aceea, consider că abordarea sustenabilă ar trebui să devină o normă în domeniul arhitecturii și al construcțiilor.

În viitor ar trebui să construim clădiri sustenabile de la zero sau să găsim mai degrabă modalități de a le face mai eficiente pe cele clasice?

Nu cred că s-a făcut niciun efort în ultimii 20-30 de ani pentru a transforma eficiența clădirilor pe care le-am construit.

A venit momentul să ne întrebăm însă dacă este de ajuns să le facem doar mai eficiente sau sustenabilitatea ar trebui să pornească din temelia unei clădiri, pentru că în momentul de față, la nivel global, industria construcțiilor este responsabilă de aproximativ o treime din emisiile de CO2, ceea ce este enorm. Reducerea acestor emisii va fi posibilă doar prin folosirea materialelor cu emisii reduse de carbon sau să nu mai construim deloc. Aici intervin materialele regenerabile, care în momentul de față reprezintă cea mai viabilă soluție.

În prezentarea ta din cadrul conferinței Build for Life, ai asemănat arhitectura cu un copac în creștere, care are însă câteva ramuri ce trebuie să fie tăiate pentru a-și menține vitalitatea. Care sunt aceste ramuri și ce trebuie să dezvoltăm pentru un viitor mai bun și mai sănătos?

Într-adevăr, am făcut această asemănare. La fel ca în cazul unui copac în care putem vedea clar ramurile care trebuie să fie tăiate pentru a îl conserva, acest lucru este valabil și în arhitectură, unde trebuie să diferențiem clar ce trebuie schimbat și la ce este nevoie să renunțăm. Dacă nu înțelegem necesitatea acestei schimbări către o abordare sustenabilă, întreaga structură va fi afectată.

Plantarea unor ramuri noi este necesară pentru un viitor mai bun și mai sănătos, iar asta înseamnă să reușim să construim astfel încât să reducem în totalitate amprenta de carbon a unei clădiri. Vreau să punctez totuși faptul că lemnul nu se pretează oricărei regiuni, ci în funcție de locație, soluția trebuie să fie una adaptată contextului local și resurselor de care fiecare țară sau zonă dispune.

Care sunt trendurile de design pentru următorii ani pe care le putem adopta luând în considerare abordarea sustenabilă?

Sunt o mulțime de elemente de design care pot fi produse într-o manieră sustenabilă și pentru care putem opta de acum înainte și mă bucură faptul că popularitatea lor începe să crească, iar oamenii pot afla din ce în ce mai multe despre aceste alternative pe care le au. Tânăra generație, în special, este preocupată tot mai mult de acest aspect al sustenabilității, care va deveni esențial.

Cred că nu este atât de important ce trend de design urmezi, cât să urmezi ceea ce este necesar, în acest punct am ajuns. Trebuie să fim deschiși și capabili să schimbăm această mentalitate, care vine în beneficiul nostru. E momentul să începem să gândim eficient și să adoptăm în primul rând trendul sustenabilității.

Ce părere ai despre arhitecții din România? Ai vizitat vreodată țara noastră?

Am fost de mai multe ori în Timișoara, am chiar un prieten bun de aici, care lucrează în domeniu și împărtășește aceeași viziune privind sustenabilitatea.

Am observat, de asemenea, o mulțime de studenți deosebit de interesanți și de inteligenți pe care îi întâlnesc în calitate de profesor la HFT Stuttgart și care mă surprind de fiecare dată pozitiv prin prisma cunoștințelor pe care le au și a întrebărilor pertinente pe care mi le adresează privind acest domeniu.

Consider că România are mult potențial pentru a contribui în viitor la această schimbare de care avem nevoie.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: