BusinessMarketing & Advertising

The Grand Heritage – Primii 100 de ani – expoziție aniversară dedicată artei și a tradițiilor populare

Ediția 2018 a The Grand Heritage a avut loc, la finalul săptămânii trecute, în cadrul galeriei The Grand Avenue, situată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, evenimentul din acest an fiind marcat de o expoziție ce reunește elemente tradiționale autentice alături de intepretarea unora într-o manieră modernistă. 

The Grand Heritage – Primii 100 de ani, este un proiect menit să întregească spiritul autentic românesc, în an de sărbătoare, astfel încât fiecare român să se bucure de originea sa, de frumusețea țării sale și de oamenii care trăiesc în arealul strămoșesc. Astfel, în cadrul expoziției The Grand Heritage au expus șase meșteri populari, artiști recunoscuți pe plan național și internațional pentru originalitatea creațiilor, alături de cei de la Metal Creativ, care au dezvăluit publicului piese de mobilier tradiționale interpretate într-o manieră modernă, precum și lucrările artistului Alex Robciuc, unul dintre cei mai talentați fotografi peisagiști din România.

Expoziția The Grand Heritage – Primii 100 de ani a beneficiat de prezența Iulianei Tudor, binecunoscuta prezentatoare și realizatoare de televiziune, a Cameliei Potec, campioană olimplică la natație, precum și a Doinei Ișfănoni, reputat istoric de artă și cercetător etnolog.

Evenimentul de presă s-a încheiat cu un mini-recital al corului “Sunete Vesele”, care a încântat audiența cu cele câteva melodii românești, interpretate de copii într-o manieră plină de emoție și talent.

Iuliana Tudor:  “Îmi doresc pentru România, acum, în prag de Centenar, să își redescopere adevăratele valori și să așeze noțiunea de respect drept piatră de temelie pentru construcția pe care o vom lăsa generațiilor care vor veni. Numai așa vom reuși să transformăm visul înaintașilor noștri în realitatea pe care o dorim pentru cei care vor duce mai departe numele de România”

Camelia Potec: “Copiii noștri au nevoie de valori reale și de modele în viață. Din acest an, am devenit părinte și sunt conștientă că acest lucru este cea mai mare responsabilitate din lume. Așa că am ajuns să fiu mult mai atentă la ceea ce lăsăm în urmă și care este rolul nostru în societatea în care trăim. Pentru mine, fundația “Camelia Potec” va deveni instrumentul prin care voi susține viitorul copiilor noștri, modul meu de a mulțumi românilor pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit de-a lungul carierei. Nimic nu este mai important în afară de modul în care ne îngrijim de viitorul copiilor. Ei sunt moștenirea noastră cea mai de preț!

Doina Ișfănoni: “Moștenirea este darul pe care, primindu-l de la înaintași, îți deschide poarta spre amintiri memorabile. Darul ne aduce bucuria legăturii cu cel ce l-a făcut și, prin acesta, cu un teritoriu și un sistem de valori spirituale inconfundabile. Cultura tradițională este un asemenea dar, al înaintașilor pentru contemporani; de câte ori o întâlnim, ne aduce mesajul strămoșilor și înțelepciunea acestora. Este știință, măiestrie, sensibilitate, artă în fiecare costum, scoarță, oală, icoană, ladă de zestre sau furcă de tors. Cei care astăzi continuă să făurească, după canonul tradiției, asemenea piese, ne dăruiesc șansa comunicării și comuniunii cu înaintașii, conferindu-ne identitate și originalitate.”  

Artiștii populari prezenți la ediția aniversară The Grand Heritage – Primii 100 de ani:

•   Elena Constantin – artist specializat în pictura icoanelor pe sticlă

Îndrăgostită de stilul simplu și expresiv al icoanelor românești pe sticlă, Elena Constantin este absolventă a Școlii Populare de Artă din București. Dincolo de valoarea artistică a acestui gen al creației tradiționale, pentru care s-a pregătit studiind tehnica specifică diferitelor centre din Transilvania, Elena Constantin și-a completat educația plastică și cu teologia icoanei. Pentru a cunoaște nemijlocit statutul iconarului, urmează un stagiu de pregătire în arta picturii icoanelor pe sticlă la vestitele mânăstiri transilvănene de la Nicula, acolo unde s-a născut tehnica făuririi icoanelor pe glajă, în a doua jumătate a secolul al XVII-lea și la atelierele de iconari de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, din Țara Făgărașului.

•   Mihaela Bădescu – artist specializat în pictura icoanelor pe lemn și pietre semiprețioase

Mihaela Bădescu este un artist iconar cu un bogat palmares artistic, recunoscută în țară și peste hotare pentru valoarea creației sale. Fire sensibilă, înzestrată nativ cu un deosebit har al desenului, ea și-a îndreptat atenția spre iconografia bizantină, pe care a transpus-o în imagini expresive, respectând știința plastică a vechilor iconari. Sub penelul Mihaelei Bădescu, mesajul icoanelor este plin de emoție și de culoare, oferind omului contemporan clipe de reflexie și regăsire spirituală.

•   Andreea Sachelia Moga – colecționar costume populare

Născută în Țara Făgărașului într-o familie de intelectuali transilvăneni – talăl preot și mama educatoare – Andreea Sachelia Moga a cunoscut valorile satului românesc încă din copilărie. A urmat apoi cursurile Facultății de Psihopedagogie specială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și un master în Etnologie la Facultatea de Litere a Universității din București. Dragostea pentru valorile culturii tradiționale, în special pentru costumul popular, a moștenit-o de la părinți. Colecția Haină de sărbătoare s-a născut din dorința de a merge la biserică într-o haină specială, care să îmbrace nu numai trupul, ci și sufletul. Acest tip de haină este costumul tradițional de sărbătoare, confecționat de mâinile miilor de femei, generație după generație, nu doar pentru a-și apăra trupul de vicisitudinile climaterice, ci pentru a spune celor din jur cine sunt, de unde vin, precum și povestea unui neam care a știut să-și aștearnă istoria în simbolurile broderiilor care împodobesc cămășile, catrințele, vâlnicile, fotele, pieptarele, șubile și cojoacele țăranilor noștri.

•   Rozica Măldărășeanu – artist popular specializat în covoare și țesături manuale

Recunoscută pentru talentul și dragostea față de scoarțele populare, Rozica Măldărășeanu are o bogată experiență profesională, fiind o țesătoare apreciată, nu numai pentru excelența tehnologică a covoarelor țesute manual, ci și pentru capacitatea de a recompune, într-o infinitate de variante plastico-decorative, străvechiul repertoriu de motive specifice scoarțelor tradiționale românești. Conștientă de rigorile tehnologice ale țesutului și de importanța acestora pentru realizarea unor scoarțe și covoare de calitate, Rozica Măldărășeanu și-a început ucenicia în familie, învățând de timpuriu secretele meșteșugului. De la tunsul oilor, spălatul, pieptănatul și torsul lânii, vopsitul firelor cu pigmenți naturali extrași din plante, la calculele matematice al urzitului și alesul motivelor în războiul de țesut, Rozica Măldărășeanu a parcurs cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența lucrativă. Calitatea și valoarea artistică a covoarelor și a scoarțelor lucrate de ea o recomandă ca mesager autentic al acestui element al culturii tradiționale românești care, din anul 2016, a devenit bun al patrimoniului umanității, sub egida U.N.E.S.C.O.

•   Nicoleta Elena și Ion Mitroi – artiști specializați în ceramica de Cucuteni

Nicoleta Elena și Ion Mitroi sunt o familie de artiști ceramiști care și-a propus să readucă în conștiința publicului formele vestitei olării neolitice de Cucuteni. Absolvenți de învățământ superior – Nicoleta a urmat cursurile Universității Politehnice din București, iar Ion pe cele ale Universității de Arte – București, secția Ceramică – cei doi oferă prin creația lor o fericită sinteză între rigoarea spiritului cartezian și fantezia artistică, capabilă să genereze noi și noi soluții plastico-decorative. Nicoleta și Ion Mitroi modelează lutul de mai bine de trei decenii, realizând cu îndemânare un bogat repertoriu de vase în stilul ceramicii cucuteniene. Formele sunt modelate liber, fără roata olarului, iar decorul ilustrează maturitatea unor artiști capabili să reinterpreteze creator repertoriul ornamenticii neolitice.

•   Jorj Dimitriu – meșter specializat în prelucrarea artistică a lemnului

Jorj Dimitriu a avut, până în anul 2002, un studio de fotografie în Bucureşti, însă pasiunea pentru arta tradițională l-a făcut să își schimbe domeniul de activitate și să se bucure, zi de zi, de meșteșugul cioplirii lemnului și de tehnica olăritului. În atelierul său de la marginea Bucureștiului, artistul nostru se transformă în Jorj Cioplitorul, dovadă a muncii sale stând zecile de unelte ascuțite, înșirate pe pereții camerei, precum și rumegușul fin care este omniprezent în încăpere. Acesta consideră că lemnul cere, înainte de toate, respect și, abia apoi, acesta îți permite să îi cunoști, în profunzime, caracteristicile care, ulterior, te vor ajuta să îl transformi cu măiestrie în obiecte extrem de diverse, de la cele cu valoare artistică mare până la cele care ne sunt de ajutor în viața de zi cu zi.

Partenerii evenimentului au fost: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Crama Rotenberg, Metal Creativ și Borsec.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button