BusinessCompanii

Petrescu vinde 2.000 de kg de mici lunar pentru venituri de 6 mil. euro la Caru’ cu bere. Restaurantul, la a 135-a aniversare

fotografii_vechi_0 (7)Omul de afaceri Dragoş Petrescu, cel care controlează reţele City Grill, Boungiorno, City Café şi restaurantul Hanul Berarilor, estimează pentru acest an o cifră de afaceri consolidată de 20 de milioane de euro, în creştere faţă de anul trecut.

Potrivit acestuia, restaurantul Caru’ cu bere, pe care îl administrează din 2006, va aduce între 5,5 şi 6 milioane de euro în businessul total al grupului, un plus de 7% faţă de anul anterior.

“Nu am avut scădere în niciun an de când am preluat administrarea berăriei”, ne-a declarat Petrescu în cadrul unui eveniment care a marcat 135 de ani de existenţă a restaurantului Caru’ cu bere.

Potrivit omului de afaceri, circa 2.500 de clienţi trac zilnic pragul berăriei, dintr-un total de 10.000 de persoane care vizitează toate restaurantele din portofoliu. Zilnic, clienţii Caru’ cu bere consumă 2.000 de mici şi  600 de litri de bere. În plus, 40% dintre oaspeţii Caru’ cu bere sunt străini, în principal europeni şi manageri expaţi, interesaţi de specificul local.

“Reţeta noastră este simplă: am înţeles că oamenii vor mâncare autohtonă bună şi deosebită, la preţuri decente, toate acestea într-o atmosferă veselă şi destinsă, asociată cu un program artistic specific românesc”, a precizat Dragoş Petrescu.

Valoarea medie a unui bon în cadrul berăriei este de 35 de euro, după spusele lui Petrescu “străinii fiind mai largi la pungă”, preparatele preferate ale străinilor fiind micii, ciorba de burtă, de văcuţă, ciolanul cu varză călită şi, bineînţeles, berea – care în acest moment este furnizată de Ursus. Astfel, Petrescu vinde lunar la Caru’ cu bere 3.000 de ciolane şi 2.000 de kilograme de mici, sub administrarea grupului City Grill, business-ul restaurantului crescând anual cu 10-15%.

“Ne-am reîntors atenţia asupra valorilor gastronimiei româneşti şi am încercat să păstrăm cât mai multe preparate tradiţionale în meniu şi să-i dăm strălucirea din trecut”, a completat omul de afaceri.

Unitatea trece printr-un proces de recondiţionare a faţadei, început în urmă cu un an şi jumătate, o investiţie de circa 2-3 milioane de euro, făcută din fondurile proprietarilor şi cu ajutorul operatorului, City Grill.

“Vorbim despre o lucrare extrem de dificilă şi credem că vom mai avea nevoie de cel puţin încă un an jumătate pentru a finaliza proiectul”, spune Petrescu. Înainte de repunerea în circuit, pentru restaurarea interiorului Caru’cu bere, “perla coroanei” reţelei controlate de acesta, a fost necesară o investiţie de 1,4 milioane de euro.

Odată finalizată recondiţionarea faţadei, proprietarul de compania care operează berăria şi-au propus să readucă Caru’ cu bere pe harta culturală.

“Intenţia noastră este de a pune în siguranţă întreaga clădire, iar cu efort şi responsabilitate să-i dăm un scop final de Berărie şi Aşezământ Cultural”, a declarat Niculae Mircea, unul dintre coproprietarii Caru’ cu bere.

Acum 135 de ani, în anul 1879, pe Calea Victoriei nr. 2, la intersecţia cu strada Franceză, peste drum de Piaţa Constantin-Vodă exista Berăria „La Caru’ cu Bere”, înfiinţată de ardeleanul Ion Căbășanu (1846-1934 – voluntar în armata română – 1877), unde erau angajaţi doi nepoţi ai acestuia, Ion Mircea (1860-1998) şi Gheorghe Mircea (1865-1943), toţi trei veniţi în Bucureşti din comuna transilvăneană Cața (zona Rupea-Sighișoara), care aparţinea pe atunci Imperiului Austro-Ungar.

După 20 de ani, în 1899 Nicolae şi Victor Mircea, fraţii lui Ion Mircea, invitau cunoscătorii prin Avis-ul din ziarul Adevărul în hala nou construită din Str. Stavropoleos, nr. 5, la o bere specială ce rivaliza cu cea mai bună bere din Munchen. Astfel a început povestea Caru’ cu bere, unde forfota, voia bună şi bucatele delicioase domnesc de mai bine de un secol.

Locul care păstrează nemuritor spiritul Bucureştiului de altădată: Caru’ cu Bere

Conform documentelor din epocă, berăria – în clădirea care o găzduieşte astăzi – a fost inaugurată după lucrări care au durat 15 luni. Fondatorul localului a fost ardeleanul Nicolae Mircea, împreună cu fraţii săi, Victor şi Ignat, originari din Ardeal, din zona Sighişoara – Braşov. Restaurantul a funcţionat până în ‘49 sub administraţia familiei, după acest an fiind rechiziţionat ca şi cum ar fi fost obiect de război şi administrat de o altă societate comercială. Din 1990 s-au început demersurile pentru recuperarea proprietăţii, urmând ca aceasta să fie retrocedată către Niculae Mircea, strănepotul fondatorului, ca urmare a deciziei instanţelor de judecată.

Construcţia actualei berării a fost realizată după proiectul arhitectului de origine poloneză Zigfrid Kofczinsky, care a participat la edificarea mai multor obiective arhitecturale importante din România, inclusiv castelul Peleş. Interiorul, ce a fost completat în anii ‘24 – ‘28 cu partea din faţă, poartă amprenta stilului neogotic de la elementele decorative, lambriuri, vitralii, picturi murale, candelabre până la elementele de feronerie.

Crama a fost deschisă în anul 1930 ca salon de vânătoare şi, respectiv, cramă de vinuri. Aici se bea pe vremuri vinul la carafă, vestita baterie de vin. Spaţiul este acum un adevărat muzeu ce găzduieşte halbe de bere din perioade diferite de timp.

Suprafaţa utilă a restaurantului este de 1.600 de metri pătraţi, iar la cele două etaje sunt locuinţe cu şapte camere până în 50 de metri pătraţi. Caru’ cu bere a fost dotat încă de la început cu instalaţie de climatizare şi de apă, având şi puț propriu, iar un lift exterior de marfă este folosit pentru aprovizionare.

Caru’ cu bere a fost unul dintre locurile emblematice ale Capitalei, fiind locul de întâlnire al elitei culturale, economice şi politice ale acelor vremuri. Printre “muşterii” cu renume care au mâncat la Car se numără George Coşbuc, Onisifor Ghibu, Delavrancea, Caragiale şi Goga. Istoria recentă a berăriei numără printre clienţi personalităţi internaţionale, precum Kirk Douglas, Jean-Paul Belmondo, Edward Kennedy, membrii trupei Rolling Stones, Demi Moore, Jon Voight, Danny Trejo, Prinţul Moştenitor al Japoniei – Naruhito.

istoric CCB_p1 istoric CCB_p2 istoric CCB_p3 fotografii_vechi_0 (5) fotografii_vechi_0 (3) fotografii_vechi_0 (4) fotografii_vechi_0 (2) fotografii_vechi_0 (1) fotografii_vechi_0 (11) fotografii_vechi_0 (10)

caru cu bere

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button