Regele Mihai a decis retragerea titlului de “Principe al României” nepotului său Nicolae şi să îl excludă din succesiunea la Coroana României.
Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Casei Regale citat de Mediafax, “în ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de “Principe al României” și calificativul de “Alteță Regală”. De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Aceste hotărâri au intrat în vigoare în aceeași zi.”
Născut în 1985, Nicolae (Nicholas Medforth-Mills) este fiul principesei Elena a României și a devenit principe al României în urmă cu cinci ani, în aprilie 2010, fiind al treilea în ordinea de succesiune dinastică.
“În calitate de Șef al Casei și Familiei Regale ale României, Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei și vieții fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală și societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect și mereu cu gândul la ceilalți.
Păstrând aceeași afecțiune nepotului său, Regele Mihai nădăjduiește că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-și servi idealurile și de a folosi calitățile cu care Dumnezeu l-a înzestrat.
Alteța Sa Regală Principesa Elena, mama lui Nicolae, a primit înștiințarea acestei decizii, printr-o scrisoare personală trimisă de Majestatea Sa Regele”, s-a mai precizat în comunicatul Casei Regale.
Casa Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit la 10 mai 1866 domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în 1881, după dobândirea independeței statale, primul rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției. Țara a devenit „Republică Populară” la 30 decembrie 1947, în urma abdicării de la tron a regelui Mihai I, care a fost nevoit să părăsească țara împreună cu restul familiei sale.
În prezent există două succesiuni la tronul României: cea după legea salică (o lege a francilor din secolul al VI-lea, ale cărei principii au fost introduse în constituțiile României de dinainte de 1952, principii respectate în general în estul creștin-ortodox), și cea după principiul primogeniturii cognatice cu preferință masculină.
Conform principiului legii salice din ultima Constituție democratică, cea din 1923, au dreptul de succesiune la tron doar descendenții de sex masculin pe linie masculină. Astfel, ordinea de succesiune la tronul României după Regele Mihai I este următoarea:
- Prințul Karl Friedrich de Hohenzollern (n. 1952)
- Prințul Alexander de Hohenzollern (n. 1987)
- Prințul Albrecht de Hohenzollern (n. 1954)
Într-un interviu din 2009, Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern, afirma că nu este interesat de succesiunea la tronul României, o atitudine cunoscută mai demult și motivată în special de faptul că familia de Hohenzollern-Sigmaringen nu dorește să își schimbe religia.
La 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar și a temerii, conforma unora, privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române, Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, și a schimbat numele familiei sale în “al (a) României”, renunțând la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.
La data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Ei au avut cinci fete, care nu au dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Constituției de la 29 martie 1923.
Luând în considerare acest aspect, precum și lipsa de interes față de succesiunea la tronul României manifestată de restul familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, la data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai a promulgat noul Statut al Casei Regale, în care se arată următoarele:
„Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie.“
Totodată, Regele Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care românii și Parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea legii salice de succesiune, pentru a permite și femeilor să domnească, în acord cu legile Uniunii Europene, în special Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și cu noile valori ale societății românești. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu garantează dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei țări, dar garantează drepturi egale femeilor și bărbaților.
Astfel, conform principiului primogeniturii cognatice cu preferință masculină din noul Statut, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea:
- ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României (n. 1949)
- ASR Principesa Elena a României (a doua fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana) (n. 1950)
- ASR Principele Nicolae al României (fiul Elenei) (n. 1985).
