Motivarea angajaților în al doilea an de pandemie Motivarea angajaților în al doilea an de pandemie
Potrivit unui raport recent, țara noastră este singura din UE cu un procent sub 20% al salariaților care au adoptat programul de telemuncă, în... Motivarea angajaților în al doilea an de pandemie

Potrivit unui raport recent, țara noastră este singura din UE cu un procent sub 20% al salariaților care au adoptat programul de telemuncă, în contextul generat de COVID19. Mai mult, având în vedere prevederile legale și regulamentele interne ale companiilor, programele de motivare a angajaților care presupun interactiune live au mers în 2020 spre zero, indiferent dacă vorbim de angajați ce au continuat să meargă la birou, care au lucrat în sistem hibrid sau complet remote. De ce este importantă motivația angajaților și cum poate fi aceasta realizată în acest context?

Pe baza teoriei motivației a celebrului Maslow, există 5 nevoi umane de bază: fiziologice, de securitate, de apartenență, de prestigiu și de dezvoltare personală. Pandemia a făcut ca nevoile de la vârful piramidei să fie afectate în contextul măsurilor de distanțare socială luate, prin urmare angajații și angajatorii s-au concentrat pe satisfacerea celor două nevoi de la baza piramidei.

Prin urmare, pentru a-și păstra angajații motivați, angajatorii s-au focusat în prima parte a crizei pandemice pe oferirea unui mediu de lucru sigur. Acest lucru s-a întâmplat fie prin oferirea posibilității de muncă remote, fie prin asigurarea unor condiții de lucru adecvate, respectând măsurile de siguranță.

Odată asigurate aceste nevoi este însă necesar de a urca pe treptele piramidei motivaționale, pentru a păstra productivitatea angajaților. Un mediu de lucru sigur a venit la pachet cu o scădere a contactului interpersonal, o creștere în sentimentele de izolare și o mulțime de ocazii când comunicarea digitală a fost dificilă. În plus, intervin și alți factori de stres: jongleria dintre muncă și monitorizarea școlii copiilor, îngrijorarea față de cei dragi care au Covid-19 sau care lucrează în locuri de muncă cu risc ridicat și îngrijorarea pentru rudele în vârstă care se confruntă cu izolare, a explicat Cristina Udățeanu, managing partner GoodStory.

Wellbeingul angajaților, o prioritate

Pentru a contribui la creșterea motivării și, implicit a productivității angajaților, experții GoodStory au analizat cele mai eficiente programe ce pot fi implementate de companii, cu costuri reduse, în condiții de muncă hibrid sau remote.

Astfel, programele de dezvoltare personală și wellbeing vin în întimpinarea nevoilor angajaților cu seminarii de nutriție, cu o evidentă componentă utilitară, workshopuri de time management, cu aplicare directă în dinamica work-life, seminarii pe teme de parenting, pentru angajații care jonglează cu a fi profesori part-time sau care au nevoie de metode concrete și eficiente de a gestiona emoțiile celor mici, copleșiți și ei de contextul actual. De asemenea, tot cu o importantă componentă de gestionare a emoțiilor vin atelierele de teatru, de sport, de bricolaj, de styling și multe altele, care schimbă focusul de la contextul stresant în care trăim de un an.

Dincolo de motivarea fiecărui angajat, companiile trebuie să aibă în vedere și motivarea echipei în ansamblu, mai ales că productivitatea și eficiența vin mână în mână cu motivarea și conectarea membrilor echipei. Pentru că teambuildingurile clasice au dispărut, acestea au fost adaptate pentru online, aducând în cultura companiei o componentă importantă: gamification, a mai precizat Cristina Udățeanu.

Printre cele mai populare și eficiente team events online se numără escape rooms virtuale, cine și degustări de vinuri alături de somelieri, derulate tot virtual și workshopuri de realizare a unor cocktailuri sofisticate etc.

Dezvoltare personală și profesională continuă

Nu în cele din urmă, angajatorii trebuie să aibă în vedere nevoia de dezvoltare a angajaților, iar programele de learning&development au avut de suferit destul de mult în ultimul an. Programele complexe de dezvoltare si instruire a angajatilor si echipelor pot viza obiective strategice diverse: cresterea coeziunii echipelor, dezvoltarea anumitor abilitati – ca de exemplu identificarea de solutii, rezolvarea problemelor, alte abilitati de leadership, a conchis Cristina Udățeanu.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: