Interviu – De la foodie la food expert. Azi, Mihaela Negrescu! Interviu – De la foodie la food expert. Azi, Mihaela Negrescu!
Mihaela Negrescu. Are 42 de ani si s-a nascut in Basarabia. A venit in Bucuresti, la 18 ani, la facultate, unde a studiat Economia... Interviu – De la foodie la food expert. Azi, Mihaela Negrescu!

Mihaela Negrescu. Are 42 de ani si s-a nascut in Basarabia. A venit in Bucuresti, la 18 ani, la facultate, unde a studiat Economia Agroalimentara si a Mediului la ASE. Este mama a doi baieti frumosi si mari, dar si “posesoarea” unui sot minunat. A fost corporatista, ulterior, cativa ani, a lucrat in domeniul imobiliar! Acum, insa, isi imparte timpul intre rolul de mama, cel de ajutor de nadejde in firma familiei si rolul de foodblogger. Blogul Fantezie in Bucatarie s-a nascut in 2010, la indemnul unui prieten care ii testa destul de des creatiile culinare. La vremea respectiva nu investea foarte mult in continut si calitatea pozelor. Era mai mult un caiet de retete pe care il impartasea cu rudele si prietenii. In timp, lucrurile s-au schimbat si a inceput sa acorde mai multe timp acestor aspecte. Incet incet, a prins chiar gust 😊. Azi, aflam cateva din secretele bucatariei proprii.

Cand si unde a luat nastere pasiunea ta pentru “bucatareala”? 

Undeva pe la 12-13 ani ma tin minte deja prin bucatarie. Nu cred ca la inceput era chiar o pasiune. Mai mult era „obligat-fortat”. O ajutam pe mama sa faca mancare, la inceput de sarbatori, iar ulterior in mod curent, zi de zi. Asa, incet-incet, am prins gustul de a incerca retete noi.

Cel mai mult imi placea in vacantele de vara de la bunici, unde testam cel mai mult. Acolo ma intalneam cu verisoarele mele mai mari si experimentam tot felul de deserturi. A fost perioada celor mai mari provocari in domeniu.

Cat timp aloci “bucataritului” intr-o zi/saptamana? 

Destul de mult as zice. Am trei baieti destul de mancaciosi, dintre care doi sunt in crestere 😊. Dar sa stii ca de vreo 5 ani sunt o norocoasa, pentru ca mama s-a mutat aproape de mine si imi mai preia din sarcinile curente, zilnice, din bucatarie.

Care este “punctul tau forte” in acest domeniu? 

Nu stiu daca am neaparat un punct forte in acest domeniu, dar pot sa-ti garantez ca la cata pizza si clatite am facut in ultimii ani (sa se noteze, pofta baietilor), cred ca am devenit un soi de expert. Nu ascund ca imi place sa ma joc cu aluaturile.

Cel mai apreciat preparat? De ce?

Torturile cu foi: Smantanel, Medovik, Marlenka, Napoleon, etc. De ce? Cred ca nu au asa multa crema, ceea ce le face „mancabile” mult mai usor.

Cel mai mare “fail” din bucatarie? 

In urma cu cativa ani am organizat o seara intre prieteni si am incercat sa fac un Paris Brest pentru prima data. A fost un esec total…. De atunci nu am mai gasit curaj sa-l fac.

Ce si cine te inspira?

Ce ma inspira: Ingredientele sunt cele care ma inspira in bucatarie, amintirile din copilarie care practic au definit o mare parte din ce gatesc zilnic familiei mele,  calatoriile isi aduc aportul de fantezie in farfuriile mele, fotografiile care transmit emotii, emisiunile culinare.

Cine ma inspira : Jamie Oliver este un bucatar pe care il admir si cu care rezonez, chiar daca in ultimul timp nu l-am mai urmarit asa cum il urmaream inainte. Imi place usurinta, simplitatea, fantezia lui de a combina ingredientele si pentru ca se inspira din bucataria italiana, bucatarie si tara, tare dragi sufletului meu.

Un challenge personal din bucatarie? 

Macarons, inca nu gasesc curajul si timpul necesar sa le fac acasa.

Un fel de mancare pe care preferi sa-l mananci in restaurant si nu l-ai face acasa?

Mancarea asiatica.

O experienta culinara de ti-a taiat rasuflarea? 

Greu sa aleg…Una care imi vine acum in minte este din excursia noastra in Sankt-Petersburg la restaurantul georgian, unde am cunoscut mai bine bucataria georgiana si unde am gustat multe feluri de mancare delicioase . De acolo ne-am propus si o experienta autentica georgiana, dar din pacate, excursia culinara organizata nu a mai avut loc, din cauza pandemiei.

O poveste amuzanta din bucatarie

Hmm, gata stiu! In familia mea se fac foarte des coltunasi: fie cu branza, fie cu carne sau cartofi (ce-i drept mai rar). Cand eram mica , mama obisnuia sa umple un coltunas cu sare in loc de umplutura normala. Mi s-a intamplat o singura data sa cada „ norocul” pe mine, in rest ne amuzam mereu de aceasta situatie haiosa. Am mai testat si pe baietii mei, gluma aceasta 😊.

Ce te face fericita in bucatarie? 

Cand imi iese mancarea, cand descopar o reteta noua si e pe placul tuturor, cand imi parfumez casa cu arome imbietoare de la un anumit preparat, cand oamenii imi apreciaza preparatul, gustul mancarii facute de manutele mele.

Masuratori exacte sau la ochi? 

Sa stii ca denumirea blogului „Fantezie in bucatarie” vine tocmai de la faptul ca eu nu gateam cu cantitati exacte. Eu am crescut cu retetele „la ochi”,traditionale, pentru ca inainte nu orice gospodina detinea un cantar in bucatarie. Si uite asa am invatat sa-mi dau seama de consistenta, sa imbunatatesc un gust, sa ma joc cu ingrediente, condimente, sa estimez cantitati.

Gasesti si acum pe blog (ce-i drept putine) retete traditionale in care inca fac aceasta „mentiune”: dupa gust sau la ochi. In ziua de azi intr-adevar e mult mai usor cu retetele cu cantitati exacte si in special cele din zona de cofetarie. Pe scurt pentru familie gatesc foarte mult la ochi, pentru blog/online incerc sa dau cantitati exacte.

Un ingredient preferat pe care il folosesti obsesiv?

O sa-ti scriu trei, dar au legatura cu unul singur: Chefir, branza si smantana! 😊 A se nota ca eu nu beau lapte, nu imi place in starea lui naturala, dar orice derivat al lui este prezent zilnic in bucataria/preparatele mele.

Reteta, unde gasim reteta?  Instagram/Facebook/Blog?

Retetele le gasiti si pe blog www.fantezieinbucatarie.ro , dar si pe instagram @mihaelanegrescu. Eu de regula mentionez in josul postarii fie insta, fie facebook unde poate fi gasita reteta.

Un preparat din copilarie pe care il faci si acum? Dar unul pe care nu l-ai face pentru ca te-ai saturat de el?

Placintele moldovenesti ! Multe amintiri frumoase ma leaga de ele! Le fac si azi, mai rar, dar le fac si copiii mei sunt innebuniti dupa ele. Iar cele mai bune placinte, ever, le face mama mea! Din copilarie nu am un preparat care sa-mi displaca, invers am inceput sa le apreciez din ce in ce mai mult acum , chiar daca in copilarie nu le apreciam atat de mult.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: