Momentul 0 – deşi ore diferite, aceeaşi emoţie. Anul Nou este precum un val care cuprinde întreaga planetă, toată omenirea unindu-se în speranţa de mai bine.
Să treci printre obstacole ca peştele prin apă
Trecerea dintre ani a fost încărcată de-a lungul timpului cu multe semnificaţii pe care oamenii le-au transformat în superstiţii şi chiar obiceiuri. Acum, nu prea mai este o persoană care să nu-şi pună o dorinţă la început de an. Se crede că Anul Nou are puterea să facă posibile toate lucrurile încă neîmplinite.
Românii nu se dezmint nici ei de aceste superstiții. Acestea încep, bineînțeles, cu cele legate de masa dintre ani sau de cea din prima zi a lui ianuarie. Astfel, conform credințelor, este bine să mănânci peşte pentru a putea trece mai ușor peste problemele cotidiene, fiind agil și maleabil precum un pește.
Nici nu e greu să faci acest lucru, mai ales când ai la îndemână produsele Eva, uşor de pregătit şi foarte gustoase. Astfel, fiți fără griji în Noul An, se ocupă Eva de asta! Tot ca ritual al mesei, oamenii mănâncă struguri sau stafide în seara de Revelion pentru a avea bani în anul următor.
Superstiţii pentru un an mai bun
Pentru că românii cred foarte mult în superstiţii, asociind Anul Nou cu un început de drum, ei dau crezare şi pun în practică o mulţime de ritualuri care le vor aduce bani, sănătate şi fericire. Ei cred că e bine să faci mult zgomot în seara de 31 decembrie pentru a alunga spiritele rele. Înainte, tinerii satului trosneau din bice în timp ce colindau, iar în prezent se folosesc artificii şi petarde pentru acelaşi lucru.
De Anul Nou, este bine să porţi bani la tine pentru prosperitate, dar să nu cumva să ai datorii pentru că aşa va fi întregul an următor. Tot atunci, este bine să îmbraci ceva nou pentru schimbare, de preferat roşu pentru a fi apărat de spiritele malefice.
Să-ţi intre prima dată un bărbat în casă în prima zi din an înseamnă protecţie, iar dacă vei deschide larg uşile şi ferestrele, vei alunga din cămin toate spiritele rele.
Aprinde o lumânare în seara trecerii dintre ani pentru un an luminos şi pune-ţi o dorinţă! Va primi toată puterea şi binecuvântarea de a se îndeplini, dacă o vei păstra secretă.
Tradiţii mai vechi şi mai noi, la trecerea dintre ani
Sfântul Vasile, primul din an, este perceput de mulţi ca fiind primul petrecăreţ, dar el este şi apărătorul creştinilor, păzitorul de duhuri rele. De aceea, se pare că prima zi din an e propice practicilor magice. Tot magic este şi efectul textelor pe care oamenii le urează prin Pluguşor, Plugul cel Mare, Vasilică sau Semănat, acestea făcând referire la fundamentul vieţii omului simplu de la ţară.
Cu o valoare colectivă puternică sunt şi urările Sorcovei şi ale cântecelor de Sfântul Vasile, care adună speranţa de bunăstare materială şi fizică.
În satele bucovinene se obişnuieşte ca oamenii să umble în ceată, mascaţi în urs, capră, cerbi, draci şi alte personaje. După lăsarea serii, ceata se împarte în grupuri mici care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui. Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou.
Prin măşti sunt evocate personaje biblice, sub aspectul animalelor, numele ritualului fiind diferit de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capra sau ţurca în Moldova şi în Ardeal, boriţa (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (masca fiind pestriţă), și se practică mai ales de Anul Nou.
În Mehedinţi, în Ajunul Anului Nou, părinţii duc copiii la moaşă, și pregătesc colaci împodobiţi cu bănuţi. Copiii de până la un an sunt trecuţi prin aceşti colaci de trei ori şi sunt ridicaţi spre grinda casei cu urări specifice.
Se zice că este bine să bei mult vin în ziua Sfântului Vasile, credinţa fiind că atât vin cât va bea omul, atât sânge va avea în obraz tot anul. De asemenea, oamenii pun la fereastră felii de cepe pentru a vedea cum va fi vremea în anul cel nou!
Cum e prima zi din an, aşa vor fi toate: bune sau rele, aşa că fii în prima zi cum vrei să fii tot anul!
