Escapadă de weekend: Răsfăț culinar și “cultură pe pâine” la Târgoviște Escapadă de weekend: Răsfăț culinar și “cultură pe pâine” la Târgoviște
Trebuie să recunosc că respect cu sfințenie zicala „călătorului îi stă bine cu drumul”, iar cum eu „am tot fost pe Duracel” în ultima... Escapadă de weekend: Răsfăț culinar și “cultură pe pâine” la Târgoviște

Trebuie să recunosc că respect cu sfințenie zicala „călătorului îi stă bine cu drumul”, iar cum eu „am tot fost pe Duracel” în ultima perioada, am zis că e bine să nu rămân în București nici weekend-ul trecut. M-am uitat eu prin online și mi-au atras atenția câteva evenimente care îmi sunt dragi de ceva timp: Festivalul de Teatru de la Sibiu, dar și Festivalul Medieval de la Târgoviște.

Cum Sibiul îmi pare acum așa de departe, am zis să mergem undeva mai aproape de casă, iar sâmbătă dimineață ne-am urcat în mașină cu destinația … cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Medieval Dracula, care avea loc în Cetatea celor 33 de Voievozi din Târgoviște, în perioada 16 – 18 iunie 2017.

Ulterior, am aflat că data nu a fost întâmplător aleasă, evenimentul desfăşurându-se în fiecare an în preajma zilelor de 16 – 17 iunie, când la Târgovişte a avut loc celebrul ATAC DE NOAPTE din 1462, condus de marele voievod Vlad Ţepeş – Draculea împotriva lui Mahomed al II-lea, Cuceritorul.

Cu această ocazie, Asociaţia Culturală Lupii Albi a pus în scenă un spectacol grandios – DRACULA – COROANA, cu reevocarea mai multor momente din viaţa voievodului. Scenariul de anul acesta, al patrulea dintre cele prezentate până acum la Târgovişte, i-a adus în prim plan şi pe mai tinerii contemporani ai voievodului valah şi anume Ştefan cel Mare şi Matei Corvin, aceştia interacţionând cu Vlad Dracula în scene bine documentate şi scrise de regizorul Bogdan Jianu, cel care şi interpretează rolul lui Dracula.

Bogdan Jianu a cerut “dezlegare” de la Carmen Tănase să-l joace pe Dracula!

Evenimentul “Dracula – Coroana” a fost organizat de Primăria Municipiului Târgovişte şi Consilul Judeţean Dâmboviţa în incinta Curţii Domneşti de la Târgovişte, iar din distribuţie au mai făcut parte Ioan Isaiu, Elvira Deatcu, Vlad Miriţă, Aureliu Surulescu, Mircea Silaghi, Dan Ionescu, Liviu Cheloiu, Antonia Ionescu, Ioana Fărcaş etc. Din spectacol nu au lipsit luptele cu cai, efectele speciale, cascadorii şi multe dialoguri interactive.

Centrul Vechi

Și totuși, primul popas al nostru a fost în Centrul Vechi al orașului Târgoviște. Micuț, dar cochet… cu clădiri vechi renovate (nu toate!!!), acesta este unul din locurile de promenadă pentru tinerii din oraș și, totodată, un punct de atracție pentru turiștii români și străini care vin aici. Pe ambele părți ale centrului vechi se regăsesc terase și restaurante moderne unde se mănâncă excelent.

Noi am testat trei dintre ele și le recomandăm cu mare drag și celor care poposesc aici. Primul, și poate cel mai bun restaurant din Târgoviște, este restaurantul Casa Veche care și-a redeschis ușile clienților cu un nou meniu realizat împreună cu Mehrzad Moghazehi, chef care a participat la primul sezon MasterChef România!

Lăsăm pozele să spună mai multe…

Al doilea pe lista noastră a fost restaurantul Belvedere. Acesta este aşezat tot în centrul vechi al oraşului și este împărțit în trei, Caffee Belvedere (la parter), Restaurant Belvedere(la etajul I) și Studio Belvedere(la etajul II). Meniu stufos, fructe de mare proaspete și bine pregătite.

În top trei am inclus și Ristorante San Marco din Centrul vechi. Mâncare excelentă și servire pe măsură. Deserturile (tiramisu și papanașii) au fost de nota 10.

Curtea Domnească și Turnul Chindiei

“Curtea Domneasca” grupează o serie de monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Sub Vlad Ţepeş (1456-1462) Curtea Domnească a dobândit noi construcţii printre care şi Turnul Chindiei.

După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel au avut loc ample lucrări de construcţie vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu fântâni alimentate cu apă adusa din apropierea Targoviștei prin conducta din lemn de pin. Alte lucrări de reconstrucție au loc în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Astfel, cele două case domneşti au fost transformate într-un palat în “stil brâncovenesc”.

În 1737, în timpul luptelor turco – austriece, Curtea Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată.

Cât despre Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul “restaurării” executate în anii 1847-1851. Acesta este deschis publicului și puteți să urcați 122 de trepte pentru a vă bucura de încântătoare privelişte a oraşului şi împrejurimilor ce i se oferă de la înălţimea celor 27m ai terasei turnului. Puteți să zăboviți la etajele al doilea şi al treilea pentru odihnă, timp în care vă puteți familiariza cu personalitatea domnului Vlad Ţepeş, prezentă în fotoexpoziţia intitulată “Vlad-Ţepeş- Dracula. Legendă şi adevăr istoric”.

Mânăstirea Dealu

Compexul arhitectonic de la Dealu este compus din biserica mânăstirii, turnul clopotniţă, paraclisul și corpul chiliilor cu logia. Se spune că mănăstirea a fost intemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500.

La Mânăstirea Dealu a fost instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române și tot aici este îngropat capul domnitorul Mihai Viteazu.

Tot la Mănăstirea Dealu mai sunt înmormântaţi în ordine cronologică: Vlad Dracul (1436-1442; 1443-1447) şi fiul său Nicolae, Vladislav al II-lea (1448-†1456), cel ucis de Vlad Ţepeş, Radu cel Mare (†1508), aflat în partea stângă a bisericii, Jupâniţa Caplea, sora sa (†1511), Vlăduţ Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu (†1512), cel ce a luptat împotriva lui Neagoe Basarab şi a fost omorât de soldaţii lui Mehmed Paşa, Radu Vodă Bădica, fiul domnitorului (1523-†1524) – cel care încercase să-l detroneze pe Radu de la Afumaţi (1522-1529), Vlad Înecatul (†1532), fiul lui Vlad cel Tânăr şi al Doamnei Anca, înecat în râul Dâmboviţa, Pătraşcu Vodă cel Bun (1554-1557), Principele moldovean Mihail Movilă (†1608), ginerele domnitorul muntean Radu Şerban, călugări, precum caligraful Mihail Rusin, răposat în 7122 (1613-14) şi egumenul Matei al Mirelor (†1624).

Parcul Chindia și Grădina Zoologică

Am aflat că încă din anul 1970, locuitorilor oraşului Târgovişte li s-a oferit un minunat loc de recreare. Parcul Chindia a fost amenajat pe fosta grădină domnească, care era situată în spatele Curţii Domneşti. Astăzi, locul arată minunat. Un verde crud te izbește chiar de la intrare. În plus, în parc se poate găsi un lac de agrement – se pot face plimbări cu barca şi hidrobicicleta – şi o grădină de vară – cu cinematograf şi scenă pentru spectacole.

Tot aici găsim și grădina zoologică care este amplasată pe locul unde, în 1584, domnitorul Petru Cercel a amenajat primul colţ zoologic din ţară. Grădina Zoologică este cea mai veche si poate una dintre cele mai mari din ţară. Porivit administrației locale, aici trăiesc peste 500 de exemplare, care fac parte din aproximativ 80 de specii.

Aici se află hipopotamul pitic, care este unicat în ţară, vulturul pleşuv, lei, tigri, și alte animale pe placul copiilor. Unicat în ţară e şi maimuţa Mangani, neagră cu moţ.

Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic

Am rămas impresionați și de Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, primul de acest fel din România și din Europa Centrală și de Sud-Est. Organizat în câteva săli centrale, acesta este centrat pe descoperirile cele mai importante făcute în paleoliticul superior și mijlociu din România.

În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte din patrimoniul arheologic universal, precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului si o geoda vopsita cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite în peștera Cioarei-Boroșteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din Romania, un fluier gravetian, de peste 20000 de ani.

Tot aici sunt expuse mai multe pandantive din dinți de animale și pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25000 de ani, toate acestea descoperite în siturile Piatra Neamț-Poiana Cireșului (jud. Neamț) și peștera Cioarei-Boroșteni.

De altfel, în muzeu se concentreaza peste 3/4 din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani.

Impresionant este și faptul că aici a fost reconstituită una dintre cele mai mari peșteri dintr-un muzeu din România, și singura în care se regasesc oameni de Neanderthal realizați prin respectarea tuturor exigențelor privind morfologia acestora, surprinși în cele mai caracteristice preocupări, cum ar fi cioplirea uneltelor sau prepararea coloranților, un Homo Sapiens din Paleoliticul Superior, într-o firească ipostază de vânătoare, alături de un cort specific gravetianului.

Expunerea materialui arheologic este foarte modern concepută, iar specialiștii au apelat la modalități moderne de prezentare a informațiilor, cum ar fi plasmele pe care rulează reconstituirea procedeelor tehnologice care au stat la baza realizării uneltelor și armelor din piatră și os, în perioade cu mult superioare vârstei de 10.000 de ani, toate artefactele fiind încadrate într-un mediu natural.

În drumul nostru de întoarcere am popsit atât la “Zimbraria Neagra” de la Bucșani, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, dar și la mânăstirea de la Nucet. Vom reveni, însă, cu un material separat despre cele trei obiective turistice care nu trebuie ratate.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *