Cel mai mare mamifer terestru din Europa se întoarce în Carpații Meridionali Cel mai mare mamifer terestru din Europa se întoarce în Carpații Meridionali
Zimbrul (Bison bonasus) este o specie emblematică pentru România,  care a dispărut din țară acum aproximativ 200 de ani. În 2012, acesta a revenit... Cel mai mare mamifer terestru din Europa se întoarce în Carpații Meridionali
TwitterFacebookFacebook MessengerGoogle+PinterestLinkedInWhatsApp

Zimbrul (Bison bonasus) este o specie emblematică pentru România,  care a dispărut din țară acum aproximativ 200 de ani. În 2012, acesta a revenit în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț, iar acum se formează o nouă turmă de zimbri liberi în sud-vestul țării.

WWF-România și Rewilding Europe reafirmă, într-un eveniment organizat la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, inițiativa de readucere a zimbrilor în Carpații Meridionali și intenția de a crea condițiile pentru refacerea unei populații sălbatice de zimbri de-a lungul lanțului carpatic, împreună cu partenerii din cadrul Grupului național de lucru pentru reintroducerea zimbrului în România.

Totodată, va avea loc și deschiderea expoziției „Cel mai mare mamifer terestru din Europa se întoarce în Carpații Meridionali” care spune povestea readucerii zimbrilor prin imagini surprinse de fotografi profesioniști din România și din străinătate. Expoziția va fi găzduită la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” timp de o lună începând cu data de 29 octombrie, lângă diorama „Specii dispărute”, în care se găsește și un exemplar de zimbru.

Carpații Meridionali – unul dintre cele două nuclee de refacere a populației de zimbri din România

WWF-România și Rewilding Europe au demarat în anul 2012 inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat până acum un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamț, unde administrația Parcului a început o asemenea operațiune încă din 2012. Împreună cu alți experți, instituții publice și universități din cadrul Grupului național de lucru pentru reintroducerea zimbrului în România, ne dorim crearea unor condiții favorabile și baza științifică pentru repopularea cu zimbri a întregului lanț carpatic de pe teritoriul țării. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere (Munții Țarcu și Vânători Neamț) există peste 50 de zimbri liberi.

Obiectivul major pentru nucleul din Carpații Meridionali este de a forma o populație viabilă din punct de vedere demografic și genetic, cu două sub-populații localizate în Munții Țarcu (unde există deja zimbri) și în Munții Poiana Ruscă din vecinătate (unde vor fi aduși zimbri începând din 2017). În acest sens, WWF-România și Rewilding Europe s-au angajat să aducă cel puțin 100 de exemplare până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin programul LIFE, în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populației de zimbri din România”.

De ce zimbrul

zimbruZimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. La final de secol 19-începutul secolului 20, specia a dispărut din libertate și a fost salvată de la extincție cu ajutorul ultimelor exemplare rămase în captivitate. Acum populația totală de zimbri liberi din Europa este de mai puțin de 2.000 de exemplare. România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.

Zimbrul este o specie cheie pentru fenomenul de „resălbăticire” sau de refacere și păstrare a naturii în forma sa cât mai nealterată. Alimentația sa are un impact pozitiv asupra vegetației. Zimbrul consumă iarbă, dar și lăstari și arbuști, formând astfel ochiuri de pădure și un peisaj mozaicat; contribuie la fertilizarea și regenerarea pajiștilor, prin transportarea semințelor și răscolind nisipul și noroiul, iar în felul acesta ajută la menținerea unei diversități biologice ridicate.

În urma unor studii de fezabilitate de specialitate, zona de sălbăticie din sud-vestul țării a fost aleasă ca zonă-pilot pentru reintroducerea zimbrului, așa încât procesele naturale specifice sălbăticiei și coridoarele ecologice (zonele de trecere) între diversele arii naturale protejate din această regiune să fie susținute și să fie mai bine păstrate.

Natura ca motor de dezvoltare a regiunii

Reintroducerea zimbrului nu este singura acțiune începută în cadrul acestei inițiative, deși totul se leagă și contribuie direct sau indirect la acest obiectiv central de conservare. Zimbrii reprezintă piesa centrală a unei viziuni complexe în care natura devine motorul de dezvoltare al acestei regiuni și o sursă de bunăstare pentru comunitățile locale. Acest lucru se întâmplă datorită eforturilor continue investite în ecoturism, dezvoltare comunitară, educație, cercetare și inovare tehnologică, în beneficiul naturii și omului deopotrivă.

Cercetarea în sfera naturii și monitorizarea reprezintă una dintre prioritățile-cheie, pentru a măsura impactul zimbrului asupra habitatelor și biodiversității, pentru a fundamenta acțiunile de conservare, a înțelege mai bine și atenua provocări precum conflictele om-specii de animale sălbatice. Munca de conservare legată de zimbru este acompaniată de un proiect de cercetare multi-disciplinară ce este coordonată de la Stația de cercetare din satul Feneș, amenajată în fostul cămin cultural, unde studenți, cercetători, practicieni vin acum în misiuni temporare de cercetare.

Pe partea de dezvoltare locală, inițiativa a încurajat înființarea, de către localnici, a unei asociații denumită AMZA (Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș) care este partenerul local în organizarea transporturilor și eliberărilor de zimbri, în relaționarea cu autoritățile locale, în dezvoltarea și oferirea de servicii de ecoturism (ex. cazare și masă, ghidaj specializat) și produse locale. În 2016, un brand local de produse a fost lansat pe piață împreună cu AMZA, pentru a împărtăși cu publicul moștenirea culinară și de manufactură a comunității și pentru a revitaliza astfel economia locală și mândria în puterea mâinilor. De asemenea, proiectul a creat până acum patru noi locuri de muncă: doi tineri din Armeniș au devenit rangeri în Măgura Zimbrilor (Munții Țarcu) și încă doi au început această activitate în a doua zonă care va găzdui zimbri, Munții Poiana Ruscă. Rolul lor este cheie în monitorizarea zimbrilor și a altor specii de animale sălbatice, în eliberarea zimbrilor și derularea de activități sau tururi cu vizitatorii ce vin în zonă.

TwitterFacebookFacebook MessengerGoogle+PinterestLinkedInWhatsApp

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *