Cum arată proiectele premiate la Bienala Națională de Arhitectură. FOTO Cum arată proiectele premiate la Bienala Națională de Arhitectură. FOTO
Cel mai important eveniment de profil, Bienala Națională de Arhitectură este organizată o dată la doi ani din 1994 încoace, ediția din acest an... Cum arată proiectele premiate la Bienala Națională de Arhitectură. FOTO

Cel mai important eveniment de profil, Bienala Națională de Arhitectură este organizată o dată la doi ani din 1994 încoace, ediția din acest an având loc în perioada 11-27 octombrie. Bienala Națională de Arhitectură 2016 are ca temă deschisă Recuperarea Reperelor, temă care se traduce prin într-un demers complex și conștient, pentru asumarea rolul arhitectului și urbanistului față de societate.

Scopul celei de-a 12-a ediții este să continue reflecția asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural, să ofere ocazia reformulării misiunii arhitecților și urbaniștilor și să accentueze nevoia de afirmare și protejare a valorilor mediului construit.

Președintele Bienalei Naționale de Arhitectură este arh. Dan Sergiu Hanganu, prof. dr. h.c. al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Evenimentul este organizat de Uniunea Arhitecților din România în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Juriul secțiunii dedicate Arhitecturii patrimoniului cultural a fost compus din Pavol Izvolt (Slovacia), Virgil Pop (România, Cluj), Aurel Botez (România, București), supleant – Liviu Gligor (România, Sibiu), curator – Adrian Crăciunescu.

Evenimentul dedicat secțiunii Arhitectura patrimoniului cultural va avea loc miercuri 19 octombrie, ora 17.30 la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, str. Academiei 18-20, (Sala Frescelor).

Tema serii este “Valoare culturală vs. valoare economică”. La eveniment vor participa reprezentanții proiectelor nominalizate: arh. Georgeta GABREA, arh. Diana IMECS, arh. Călin HOINARESCU, arh. Vlad RUSU, precum și Aurel Botez, membru al juriului.

În a doua parte a serii va avea loc o dezbatere referitoare la propunerea de reformă legislativă privind zonele protejate în proiectul Codului Patrimoniului Cultural.

La dezbatere vor lua parte Adrian Crăciunescu, membru în echipa de elaborare a propunerii legislative, Eduard Uzunov, președinte Regatta Real Estate și invitatul special Oana Bogdan, membru în Comisia Regală a Monumentelor Istorice din Regiunea Flamandă, Belgia, Secretar de Stat în Ministerul Culturii.

“Valorile reale ale umanitătii, creștinismul, cartea, tradițiile, sunt bine reprezentate prin premiile acestei Bienale de Arhitectură. Felicit protagoniștii proiectelor precum și organizatorii cât și juriul, pentru că împreună au reușit să aducă în luminile rampei proiecte importante”, spune Eduard Uzunov, președinte Regatta Real Estate, companie care are în portofoliu adevărate bijuterii arhitecturale, cu o inestimabilă valoare istorică.

“Participarea în cadrul acestei secțiuni a Bienalei UAR 2016 a fost apreciată de membrii juriului ca fiind una bogată și de o calitate care ne îndreptățește să spunem că, față de edițiile trecute, se înregistrează un progres nu numai cantitativ dar și din punct de vedere al conceptului și al execuției. Cele 20 de proiecte acceptate în concurs au avut o mare varietate atât ca tematică sau ca amploare dar și ca mod de abordare sau ca dificultate a problemelor tehnice sau conceptuale ce a trebuit să fie rezolvate de șefii de proiect. O asemenea varietate a pus, fără îndoială, probleme de evaluare pentru juriu”, spune Adrian Crăciunescu, curatorul secțiunii Arhitectura patrimoniului cultural.

Proiectele premiate au fost:

  • Consolidare, restaurare și remodelare funcțională „Casa cu Blazoane”, sat Chiojdu, județ Buzău, (https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/95/), care a și câștigat premiul acestei secțiuni. Clădirea a fost ridicată la mijlocul sec. al XVIII-lea și supusă unei intervenții radicale la începutul secolului al XIX-lea, când a fost extinsă. Din etapa originară s-a păstrat colonada și grinda fruntară de la foișor, modelată manual din lemn de stejar, cu motive decorative de sorginte simbolică. Intervenția de restaurare a vizat recuperarea tuturor elementelor valoroase care s-au păstrat, respectiv colonada foișorului cu stâlpi din lemn fasonați manual și grinda superioară cu decorații complexe sugerând coarnele de berbec, discul solar, motive simbolice coborând din repertoriul străvechi și decorațiile din stucatură modelate la poziție datând din anul 1826.

casa-cu-blazoane-buzau

  • Reabilitarea structurală și arhitecturală a bisericii reformate din Sic, județul Cluj (https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/135/). Biserica reformată din Sic (apărând în documente din 1291) este una dintre cele mai bine păstrate clădiri de cult din perioada Arpadiană, în Transilvania centrală. Cu toate acestea, istoria ei a fost plină de reconstrucții, lărgiri și transformări. Datorită acestora, conceptul arhitectural al reabilitării realizate între anii 2013-2015 a fost acela de a salva, de a pune în valoare elementele arhitecturale păstrate și de a facilita “citirea” etapelor prin care a trecut acest edificiu.

biserica-sic-cluj

  • Cărturești Caruselhttps://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/207/. Imobilul este pe Lista monumentelor istorice cu cod LMI B – II –m – B -19040, sub numele « Casă cu prăvălie « – sfârșitul secolului al XIX-lea. In 1903, imobilul este în proprietatea familiei Chrissoveloni. In 1904 clădirea veche a fost demolată, iar în locul ei a fost construită cea existentă.Deciziile de restaurare au ținut cont de rezultatul testelor, de problemele juridice, din punct de vedere cadastral, Lotul 1 (corpul din Lipscani 55) a fost separat de Lotul 2 ( corpul din strada Blănari nr. 15), iar obiectul proiectului a fost doar corpul C1 (Lipscani 55). De asemena restaurarea a ținut cont de descoperirile din timpul decopertărilor, de dorința de a readuce în imaginea Lipscanilor, un reper, cu cât de multe elemente de autenticitate posibile, precum și de problema controlului bugetului proiectului. Clădirea, pe care toți cei care am contribuit la restaurarea și amenajarea ei, au iubit-o și o iubesc, trebuie să răspundă standardelor de confort și de imagine contemporane, pentru a renaște și redeveni un reper. Clădirea are S+P+E+M, cornișa la 11,00 m si o suprafață de 1.000,00 mp.

carturesti-carusel

  • Reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Cultural din Blajhttps://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/130/. Palatul Cultural a fost proiectat în anul 1930 de către arhitectul bucureștean Victor Smigelschi, clădirea urmând să servească în primul rând pentru evenimentele iniţiate de Asociaţia Culturală ASTRA. Începând cu anii 60 în clădire a funcționat cinematograful orașului, ocazie cu care s-au adus și primele modificări asupra clădirii și curții. În paralel cu această funcțiune, la etaj au fost amenajate pe rând Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, Biblioteca orășenească și Centrul de radioficare Blaj, toate aducând diverse adaptări funcționale spațiului interior. În iarna anului 1995 un violent incendiu distruge o mare parte din clădire, fiind puternic afectate acoperișul sălii de spectacole și spațiul interior al acesteia. În urma acestei traume, clădirea a rămas în ruină până în anul 2012 când s-a inițiat proiectul de reabilitare și refuncționalizare a acesteia.

palatul-cultural-blaj

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *