Kaspersky Lab se alatura Societatii de Arheologie din Atena pentru salvarea ramasitelor asezarii minoice de la Akrotiri Kaspersky Lab se alatura Societatii de Arheologie din Atena pentru salvarea ramasitelor asezarii minoice de la Akrotiri
Kaspersky Lab continua parteneriatul cu Societatea de Arheologie din Atena (ASA – Archeological Society at Athens), pentru a dezvolta proiectul Akrotiri si a salva... Kaspersky Lab se alatura Societatii de Arheologie din Atena pentru salvarea ramasitelor asezarii minoice de la Akrotiri

Kaspersky Lab continua parteneriatul cu Societatea de Arheologie din Atena (ASA – Archeological Society at Athens), pentru a dezvolta proiectul Akrotiri si a salva ramasitele asezarii minoice/cicladice de pe insula vulcanica Santorini (Thera). Kaspersky Lab sponsorizeaza mai multe activitati care sa-i ajute pe specialisti in munca lor, inclusiv in ceea ce priveste continuarea sapaturilor arheologice si conservarea picturilor murale si a cladirilor.

Cooperarea dintre compania globala de securitate cibernetica si ASA dateaza din 2015, cand Kaspersky Lab a sponsorizat renovarea frescelor din Akrotiri. Proiectul a fost extins, iar in 2016, compania ofera sprijin cercetatorilor din mai multe domenii. Munca lor se axeaza acum pe colectarea unor noi informatii despre aceasta civilizatie straveche si asezarea de pe insula vulcanica greceasca Santorini (Thera).

“Akrotiri este un sit arheologic absolut remarcabil. Este o comoara a umanitatii, amenintata cu disparitia daca nu este conservata de arheologi. Cred ca este foarte important sa se continue explorarea sa, pentru ca este foarte posbil ca sapaturile sa scoata la iveala noi artefacte. Sunt mandru ca putem sprijini procesul de cercetare, precum si conservarea acestui loc extraordinar, pentru generatiile urmatoare”, explica Eugene Kaspersky, Presedintele si CEO-ul Kaspersky Lab.

Akrotiri Archive. Detail from the Wall-painting of the Saffron Gatherers_rszCooperarea Kaspersky Lab cu ASA va sustine mai multe etape ale proiectului de la Akrotiri. Prima faza va consta in sapaturi la Casa Benches, langa cladirea Xeste 3. Aici a fost descoperit ibexul de aur de la Akrotiri, in anul 1999. Deoarece este singurul artefact de aur descoperit la Akrotiri pana in prezent, oamenii de stiinta spera ca cercetarile si sapaturiile viitoare sa duca la descoperirea unui altar.

A doua faza va include lucrarile de restaurare si conservare a picturilor murare de pe scara principala din Xeste 4. In timpul sapaturilor anterioare, aici au fost gasite mai multe duzini de metri patrati de fragmente de picturi murale, dar lipsesc inca multe bucati. Aceste picturi murale decorau peretii care flancheaza toate etajele scarii si se estimeaza ca ar acoperi o suprafata totala de circa 90 m². Kaspersky Lab a sprijinit anterior ASA in proiectul de conservare a peretilor din nord si est, de la cel de-al doilea etaj (circa 12,50 m²), iar proiectul din acest an va acoperi zona invecinata, de dimensiuni similare: peretii din nord si sud ai scarii, de la etajul al patrulea.

Kaspersky Lab sponsorizeaza, de asemenea, lucrarile de conservare a cladirii. Sistemul antic de armaturi din lemn este dezintegrat, afectand mai multe parti din pereti si podele. In timpul sapaturilor arheologice din anii 1960-1970 au fost luate anumite masuri de salvare, dar nu au fost inca pe deplin studiate efectele timpului si ale conditiilor climatice si de mediu asupra monumentelor. Compania sponsorizeaza cartografierea starii actuale de conservare a ruinelor si analiza si clasificarea informatiilor despre documente, colectate pentru a ajuta oamenii de stiinta sa gaseasca cele mai bune modalitati de a salva cladirile de la degradare.

“Sprijinul pe care il primim de la Kaspersky Lab ne ajuta sa ne continuam munca in mai multe directii simultan”, spune Dr. Dora Vassilicos, membru in consiliul de conducere a Societatii de Arheologie din Atena. “Contributiile sunt indispensabile pentru stiinta si pentru studierea civilizatiilor antice si sper ca, odata ce descoperim mai multe lucruri, sa creasca si numarul persoanelor interesate de istoria si cultura de la Akrotiri.”

Akrotiri este un asezamant din Epoca bronzului, de pe insula vulcanica Santorini (Thera). A fost distrus de o explozie vulcanica in jurul anului 1615 i. Hr. Atunci cand vorbim despre Akrotiri, este esential sa nu uitam ca numarul de informatii stiintifice despre acest loc este in continua crestere. De aceea, este foarte important ca cercetarile sa continue. In prezent, perceptia noastra despre Akrotiri se bazeaza pe descoperiri, teorii si – uneori – pe supozitii.

Cea mai veche mentiune despre obiectele preistorice de la Thera dateaza din prima jumatate a secolului 19 si ii apartine echipei Expédition scientifique de Morée. Mai tarziu, in 1866, inginerul francez Ferdinand de Lesseps, care a proiectat Canalul Suez, a folosit cenusa vulcanica de la cariera Alafouzos, de pe insula situata vizavi de Thera, Therasia, pentru a consolida peretii canalului. Operatiunea a scos la iveala ramasite ale acestei asezari din Epoca bronzului. Cat despre Akrotiri, primele urme au fost descoperite de membrii Scolii Arheologice Franceze din Atena, F. Mamet si F. Gorceix. La sfarsitul secolului al XIX-lea, in 1899, Robert Zahn, cel care s-a ocupat de sapaturile de la stravechea asezare Thera, a descoperit ramasitele unei cladiri din Epoca bronzului, la cateva sute de metri est de situl actual, la Potamos.

Kaspersky Lab image. Akrotiri_52Cu putin timp inainte de Al Doilea Razboi Mondial, arheologul grec, profesorul Spyridon Marinatos,a lansat teoria conform careia sfarsitul civilizatiei minoice din Creta a fost provocat de eruptia vulcanului Thera. In 1967, el a inceput sapaturile la Akrotiri, sub auspiciile Societatii de Arheologie din Atena, care au scos la iveala cladiri pe mai multe niveluri, strazi si piete ale unui oras din Epoca tarzie a bronzului.

Acest oras se afla intr-o perioada de maxima dezvoltare atunci cand a fost ingropat sub un strat de pietre si cenusa, aruncate de eruptia vulcanului Thera (in jurul anului 1615 i.Hr.) Se estimeaza ca eruptia a fost de patru ori mai puternica decat cea cauzata de Krakatoa, in 1883 i.Hr. Ruinele gasite si picturile murale conservate bine au dus la o comparatie cu orasul roman Pompei, distrus de eruptia Vezuviului, in anul 79 i.Hr.

Civilizatia care s-a dezvoltat pe insula Creta in timpul Epocii bronzului, din anul 3000, pana in anul 1400 i.Hr, a fost denumita “minoica” de Sir Arthur Evans, arheologul britanic care a descoperit palatul din Knossos. In timpul mileniului trei i.Hr, economia Cretei, o insula de sine statatoare, se baza in principal pe agricultura. In aceeasi perioada, locuitorii Cicladelor isi dezvoltau propria cultura, stabilind legaturi stranse cu Creta si cu cele mai mari asezari din jurul Marii Egee.

In ciuda bogatiei sale, Creta ducea lipsa de pietre si minerale, care se gaseau din abundenta pe insulele Ciclade. Astfel, s-a creat o dependenta reciproca intre Creta si Ciclade, ai caror locuitori aveau nevoie de produse agricole, dar si de cherestea pentru navele lor. Aceasta interactiune a dus la aparitia unei culturi unite, cunoscuta drept civilizatia egeeana.

Cererea tot mai mare de cupru din Creta si epuizarea surselor egeene ale acestui metal, i-a facut pe navigatorii din insulele Ciclade, care in jurul anului 2000 i.Hr inventasera corabiile cu panze, sa se aventureze in Mediterana de Est. Acolo, insula Cipru era o sursa aparent inepuizabila de cupru, din care se produce aliajul de bronz.

Dezvoltarea economica observata in acea perioada in orasul Akrotiri din Thera sugereaza faptul ca marinarii-negustori erau agentii acestui comert. Gratie legaturilor cu marile civilizatii din Egipt si Levant, Akrotiri s-a dezvoltat in curand intr-un oras-port cosmopolit, al carui belsug este vizibil in arta sa, in arhitectura si obiecte.

Unicitatea orasului preistoric din Akrotiri consta in starea sa de conservare. Straturile groase de cenusa vulcanica si piatra ponce de deasupra au pastrat in siguranta si in conditii excelente nu doar elementele de arhitectura, dar si o serie de artefacte si, mai ales, picturile murale.

In ciuda conditiei lor incomplete, picturile murale pot fi restaurate in mod satisfacator in fiecare cladire, ceea ce ne va permite sa apreciem mai bine maiestria celor ce le-au creat.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *