Efectele consumului de cafea asupra funcţionării creierului Efectele consumului de cafea asupra funcţionării creierului
Institutul pentru Informaţii Ştiinţifice despre Cafea (Institute for Scientific Information on Coffee – ISIC) a lansat cel mai recent clip animat care explică ştiinţa... Efectele consumului de cafea asupra funcţionării creierului

Institutul pentru Informaţii Ştiinţifice despre Cafea (Institute for Scientific Information on Coffee – ISIC) a lansat cel mai recent clip animat care explică ştiinţa din spatele efectelor cafelei asupra creierului. Acesta explorează rolul pe care cafeina îl poate juca în ceea ce priveşte starea de alertă şi performanţa, analizând însă şi sensibilitatea individuală şi nivelurile recomandate de consum.

Informarea consumatorilor români cu privire la cele mai noi studii legate de efectele benefice ale consumului moderat de cafea și a produselor din cafea rămâne și în acest an unul dintre obiectivele Asociației Române a Cafelei”, a declarat Marius Meleșteu, Președinte Asociația Română a Cafelei (ARC).

Cafeina este considerată a fi componenta principală a cafelei care are efecte asupra funcţionării creierului. Studii cuprinzătoare au demonstrat efectele benefice ale cafeinei în alimentaţie, aceasta îmbunătăţind atenţia[1], starea de alertă[1] şi performanţa fizică[2].

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranţa Alimentară (European Food Safety Authoriy – EFSA), o porţie de 75mg de cafeină ajută la creşterea atenţiei şi stării de alertă[1]. Deşi conţinutul de cafeină diferă în funcţie de metoda de procesare şi preparare, o ceaşcă obişnuită de cafea asigură 75-100mg[3 ] de cafeină.

Clipul animat ilustrează modul în care, după consumul unei ceşti de cafea, cafeina este absorbită în fluxul sanguin şi transportată în tot corpul până la creier. În creier se află adenozina care acţionează ca depresor al sistemului nervos central şi ajută la apariţia stării de oboseală[4]. Datorită unei structuri similare, cafeina se poate fixa de receptorii adenozinei, blocând acţiunea acesteia, activând starea de alertă[4].

Studiile arată că starea de alertă poate fi îmbunătăţită de consumul moderat de cafea şi cafeină în situaţiile care solicită concentrare susţinută, cum ar fi condusul pe distanţe lungi[5] şi pe timp de noapte[6], iar persoanele care lucrează în ture sau suferă din cauza diferenţei de fus orar îşi pot îmbunătăţi astfel eficient performanţa[7].

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) consideră că un consum de cafeină din toate sursele de până la 400 mg pe zi (echivalentul a până la 5 ceşti de cafea) şi doze unice de 200mg nu ridică probleme în ceea ce priveşte siguranţa adulţilor din populaţia generală[12]. Femeilor însărcinate şi celor care alăptează li se recomandă să nu consume mai mult de 200mg de cafeină pe zi din toate sursele (2-3 ceşti de cafea)[12].

Clipul video animat, ‘Coffee and its Effect on the Brain’ (Cafeaua şi efectele acesteia asupra creierului), poate fi vizionat mai jos.

——————————————————————————————————

Referinţe

  1. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011) Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increased fat oxidation leading to a reduction in body fat mass (ID 735, 1484), increased energy expenditure leading to a reduction in body weight (ID 1487), increased alertness (ID 736, 1101, 1187, 1485, 1491, 2063, 2103) and increased attention (ID 736, 1485, 1491, 2375) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/20061. EFSA Journal, 9(4):2054.
  2. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011) Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increase in physical performance during short-term high-intensity exercise (ID 737, 1486, 1489), increase in endurance performance (ID 737, 1486), increase in endurance capacity (ID 1488) and reduction in the rated perceived exertion/effort during exercise (ID 1488, 1490) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/2006. EFSA Journal, 9(4):2053.
  3. Harland B.F. (2000) Caffeine and nutrition. Nutrition, 7/8:522-526.
  4. Fredholm B.B. et al. (1999) Actions of caffeine in the brain with special reference to factors that contribute to its widespread use. Pharmacol Rev,51:83-133.
  5. Sharwood L.N. et al. (2013) Use of caffeinated substances and risk of crashes in long distance drivers of commercial vehicles: case control study.BMJ, 346:1140.
  6. Philip P. et al. (2006) The effects of coffee and napping on nighttime highway driving: a randomized trial. Ann Intern Med, 144:785-91.
  7. Ker K. et al. (2010) Caffeine for the prevention of injuries and errors in shift workers. Cochrane Database SystRev, (5):CD008508.
  8. Retey J.V. et al. (2007) A genetic variation in the adenosine A2A receptor gene (ADORA2A) contributes to individual sensitivity to caffeine effects on sleep. Clin Pharmacol Ther, 81:692–8.
  1. Byrne E.M. et al. (2012) A genome-wide association study of caffeine related sleep disturbance: confirmation of a role for a common variant in the adenosine receptor. Sleep,35(7):967-75.
  2. Robillard R. et al. (2015) Sleep is more sensitive to high doses of caffeine in the middle years of life. J Psychopharmacol, 29(6):688-97.
  3. Clark I. & Landolt H.P. (2016) Coffee, Caffeine, and Sleep. Sleep Med Rev, published online ahead of print.
  4. EFSA (2015) Scientific Opinion on the Safety of Caffeine. EFSA Journal, 13(5):4102.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *