Autoreglementarea funcționează și în cazul publicității la suplimente alimentare Autoreglementarea funcționează și în cazul publicității la suplimente alimentare
Publicitatea suplimentelor alimentare are nevoie în România de un cadru legislativ unitar, în linie cu prevederile legislației europene în materie. Aceasta a fost una... Autoreglementarea funcționează și în cazul publicității la suplimente alimentare

Publicitatea suplimentelor alimentare are nevoie în România de un cadru legislativ unitar, în linie cu prevederile legislației europene în materie. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinței ”Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare”, organizată vineri de Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) în parteneriat cu Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), la finalul Conferinței Bianuale EASA, a cărei gazdă a fost România.

În România, ca și în celelalte state membre UE, publicitatea pentru suplimente alimentare este guvernată de prevederile Regulamentului 1924/2006 al Comisiei Europene și de cele ale Regulamentului 1169/ 2011 în ceea ce privește afirmațiile legate de nutriție și sănătate.

“Regulamentele Europene sunt aplicabile publicității pentru orice produs sau supliment alimentar și pentru orice spațiu publicitar – de la audiovizual până la mediul online sau la marca înregistrată”, a afirmat Stephane Martin, președintele EASA.

La nivelul organismelor de autoreglementare europene au fost înregistrate, în 2015, aproximativ 180 de sesizări pentru publicitate la suplimente alimentare, din circa 60.000 plângeri înregistrate în total de EASA, pentru orice fel de publicitate. „Televiziunea și radioul rămân în continuare principalele medii vizate de reclamații, însă publicitatea online înregistrează și ea creșteri constante”, a subliniat, de asemenea, președintele ales al EASA.

Proporția sesizărilor pe tipuri de produse și servicii diferă însă de la o țară la alta, a explicat la rândul său Konrad Drozdovski, directorul Rada Reklami, autoritatea de autoreglementare a publicității din Polonia. ”Deși numărul total al sesizărilor primite în 2015 de autoritatea poloneză cu privire la publicitate a fost relativ mic – doar 198 cazuri, 36 dintre acestea au vizat suplimentele alimentare și medicamentele OTC – disponibile fără rețetă”, a declarat reprezentantul Poloniei în EASA.

În România, punerea pe piață a suplimentelor alimentare, inclusiv etichetarea acestora, poate urma două trasee: unul include departamente din Ministerul Sănătății (MS) – în cazul suplimentelor ce conțin vitamine și minerale, și altul Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) – pentru suplimentele ce conțin plante medicinale și produse ale stupului. Pentru produse cu conținut mixt de ingrediente, notificarea se poate face atât la MS cât și la IBA.

România se află într-o situație similară cu cea a Poloniei în ceea ce privește soluționarea sesizărilor primite și a proporției acestora. ”În 2015, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a primit 121 de plângeri privind 103 comunicari comerciale, din care 18 au vizat comunicarea pentru suplimente alimentare. În același timp, în România au fost depuse și sesizări față de publicitatea pentru produse farmaceutice: OTC și dispozitive medicale, în total 9 cazuri ”, a declarat Oana Cociașu, președintele Consiliului Român de Publicitate.

În România, piața suplimentelor alimentare se află într-o creștere susținută de mai mulți ani iar publicitatea produselor farma și implicit a suplimentelor alimentare ocupă primul loc în topul industriilor cu cel mai mare consum de publicitate. „În 2015, piața suplimentelor alimentare vândute prin farmacii a ajuns la 210 – 215 milioane de euro, dar estimările noastre privind vânzarea totală – inclusiv în mediul online, arată că este o piață de aproape 500 de milioane de euro. 40% din publicitatea pentru piața farma a fost reprezentată de campaniile la suplimente alimentare”, a declarat Cătălin Vicol, președintele Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA). Oficialul PRISA este de părere că avansul acestei piețe se datorează investițiilor în publicitate și campaniilor de educare derulate în ultimii ani de Patronat, care demonstrează impactul suplimentelor asupra unei vieți sănătoase.

La conferința ”Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare” au participat : Stephane Martin (Președintele EASA și Directorul General al ARPP), Konrad Drozdovsky (Președintele Rada Reklamy), Gert Krablicher (Membru al Consiliului Director al Food Supplements Europe), Cătălin Vicol (Președintele PRISA), Tatiana Onisei (Șef Serviciu Institutul de Bioresurse Alimentare) și Oana Cociașu (Președinte RAC).

Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a fost săptămâna trecută pentru prima oară gazda Adunării Generale a Alianței Europene a Standardelor în Publicitate (EASA) . Cei peste 70 de participanți, reprezentând în jur de 40 de organizații de autoreglementare naționale și 16 asociații profesionale ale industriei publicitare la nivel european și internațional, și-au ales noul consiliu director și au convenit asupra strategiei Alianței pentru perioada următoare. Noul președinte al EASA este Stephane Martin, Director General al Autorității de Reglementare a Publicității din Franța ( ARPP).

Conferința EASA în România a fost organizată de Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) și susținută de KMG International – Rompetrol, CEC Bank, Coca Cola România, Prodal ’94, Nestle, Unilever, Ursus Breweries, Medlife, Roteleshop, în parteneriat cu PRISA.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *