Mai mult de 650 dintre tinerele care au născut în 2014 aveau sub 15 ani. Ce fac autoritățile? Mai mult de 650 dintre tinerele care au născut în 2014 aveau sub 15 ani. Ce fac autoritățile?
Consiliul Tineretului din România (CTR) solicită Ministerului Sănătăţii (MS), Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice (MECS) şi Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) să accelereze măsurile... Mai mult de 650 dintre tinerele care au născut în 2014 aveau sub 15 ani. Ce fac autoritățile?

Consiliul Tineretului din România (CTR) solicită Ministerului Sănătăţii (MS), Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice (MECS) şi Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) să accelereze măsurile luate privind educația despre sexualitate și sănătatea reproducerii, măsuri regăsite în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, publicată în noiembrie 2014, dar şi în Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, apărută în ianuarie 2015.

Conform datelor apărute în presă, aproximativ 18.600 de tinere care aveau vârsta până în 19 ani au născut anul trecut, 662 dintre ele înainte să împlinească 15 ani, cele mai multe fiind din mediul rural, arată Ministerul Sănătăţii, citat de agenţia de presă Mediafax.

De ani de zile discutăm de strategii, strategii și iar strategii, însă lipsa de acțiune concretă a Guvernului și în special a Ministerului Educației și a Minsiterului Sănătății distruge mii sau chiar zeci de mii de vieți anual. Nu se asigură nici măcar o minimă informare referitor la problemele de sănătate sexuală și reproductivă. Situațiile acestea devin probleme sociale, tinere mame care nu mai intră sau nu mai continuă circuitul școlar, trăiesc în sărăcie, ele și copii lor, apar tot felul de abuzuri și se cheltuiesc apoi resurse imense de la bugetul de stat pentru protecție socială, când o mare parte a cazurilor ar putea fi evitate cu o minimă preocupare și investiție în educație

Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România

În Strategia de Sănătate 2014-2020 unul din obiective este reducerea numărului de sarcini nedorite și avorturi la adolescente (Obiectivul Strategic 1.2), însă niciuna dintre măsurile propuse nu are indici de monitorizare sau de măsurare, inclusiv metoda de colaborare dintre Ministerului Sănătăţii cu Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice fiind vagă, „în măsura în care se are în vedere creşterea nivelului de cunoştinţe privind sănătatea reproducerii la tineri adolescenţi”(Strategia de Sănătate 2014-2020, pagina 32).

De asemenea, nici direcţiile strategice propuse de MS pentru reducerea numărului de sarcini nedorite și avorturi la adolescente nu pot fi măsurabile, deşi, în esenţă, măsurile ar putea preveni numărul ridicat de sarcini în rândul minorelor.

Ministerul Sănătăţii îşi propune să crească capacitatea de planificare a programului, de previzionare a necesarului şi monitorizare a distribuţiei de produse contraceptive gratuite, să asigure accesul persoanelor eligibile la produse contraceptive distribuite gratuit la parametri adecvaţi, să crească acoperirea teritorială cu furnizori de servicii integrate de planificare familială/sănătatea reproducerii şi să crească gradul de conştientizare şi informare a populaţiei privind opţiunile reproductive.

După cifrele prezentate presei de Ministerul Sănătăţii, nouă ne este clar că nici una dintre măsuri nu a început să fie implementată.

În ceea ce priveşte Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, situaţia minorelor însărcinate este şi mai ambiguă: „Principala preocupare pe ansamblul populaţiei de tineri o constituie îmbunătăţirea educaţiei pentru sănătate, a planificării familiale și a asistenţei medicale pentru mame și copii.

Numărul mare de nașteri și avorturi înregistrat în cazul adolescentelor sub 19 ani constituie un semnal de alarmă iar reducerea o provocare specială pentru această Strategie”( Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, pagina 23). Potrivit documentului, guvernul s-a angajat să promoveze un pachet educațional pentru educația sexuală dedicat tinerilor, să elaboreze un set de măsuri de conștientizare și planificare familială dedicate tinerelor din categorii vulnerabile social și să prevină transmiterea infecţiei HIV/SIDA în rândul tinerilor prin dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile, însă fără niciun indicator măsurabil concret.

În aceste condiţii, Consiliul Tineretului din România solicită Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice ca materia opţională Educație pentru Sănătate (autorizată prin OM nr. 4496 /11.08.2004), care include un capitol dedicat sanătăţii reproducerii şi a familiei pentru fiecare modul, unde programa este organizată modular, adecvată vârstei elevilor, pentru clasele I-II, III-IV, V-VI, VII-VIII, IX-X, XI-XII să devină materie obligatorie deoarece nu toate unităţile de învăţământ preuniversitar au acces la această materie opţională.

Lista materiilor opționale este aprobată de către consiliul de administrație al fiecărei școli, luând în calcul și disponibilitatea resurselor umane și materiale. Potrivit datelor furnizate de MECS, în anul școlar 2014-2015, opționalul de Educație pentru Sănătate s-a desfășurat în 2558 de unități de învățământ preuniversitar, din totalul celor aproximativ 7000 de unităţi şcolare din România.

De asemenea, Consiliul Tineretului din România aminteşte instituţiilor statului că România a semnat Programul de Acțiune al Conferinței internaționale a ONU privind populația și dezvoltarea (CIPD) care prevede  servicii de planificare familială accesibilă, atât fizic, cât și din punct de vedere financiar și de calitate pentru toţi, şi solicităm instituţiilor abilitate să ofere astfel de servicii mai ales în mediul rural, unde statisticile arată că este cea mai mare nevoie de informare şi prevenţie.

Mai mult, CTR cere reprezentanţilor României la Adunarea Generală ONU care va avea loc în septembrie 2015 să voteze PENTRU Obiectivele Sustenabile de Dezvolare, agenda post-2015. Situaţia dificilă din ţara nostră ar putea avea modificări pozitive mai ales dacă se va implementa Obiectul de Dezvolatre 3, target 3.7. care prevede accesul universal la servicii pentru sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv la servicii de planificare familială, informaţie şi educaţie, şi integrarea sănătăţii reproductive în strategiile şi programele naţionale.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *