Românii și schimbarea….un studiu Românii și schimbarea….un studiu
România ocupă locul 79 dintr-un total de 127 țări participante la studiul de evaluare a Indicelui de Adaptabilitate la Schimbare – Change Readiness Index... Românii și schimbarea….un studiu

România ocupă locul 79 dintr-un total de 127 țări participante la studiul de evaluare a Indicelui de Adaptabilitate la Schimbare – Change Readiness Index (CRI), realizat de KPMG International în parteneriat cu Oxford Economics.

CRI măsoară capacitatea țărilor de a se pregăti și răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de șocuri economice și politice sau de tendințe pe termen lung, ca de exemplu evoluția demografică și noile tehnologii, precum și de calamități naturale.

Change Readiness Index a fost extins de la 90 de ţări incluse în clasamentul din 2013 la 127 ţări. În acest an, Singapore s-a clasat – ca şi în 2013 – pe primul loc, în timp ce ţările nord şi vest europene au dominat în primele 20 de locuri din top.

Primele 10 poziţii ale clasamentului sunt ocupate de Singapore, Elveţia, Hong Kong, Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Noua Zeelandă, Qatar, Danemarca, Suedia şi Finlanda.

“Faţă de precedentul sondaj, realizat în 2013, România şi-a îmbunătăţit punctajul CRI (Change Readiness Index) general, care reliefează capabilităţile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi oamenii şi societatea civilă. România a obţinut cel mai bun punctaj la capabilităţile oamenilor şi societăţii civile, deşi aceasta este singura mare categorie la care punctajul ţării a scăzut comparativ cu studiul precedent”, spun reprezentanții KPMG.

Deşi venitul este un factor declanşator important pentru creşterea adaptabilităţii la schimbare, România fiind inclusă în categoria ţărilor cu venituri medii – superioare (4.086 dolari – 12.615 dolari), a fost depăşită în clasament de 13 ţări cu venituri medii – inferioare şi chiar de 5 ţări cu venituri inferioare din Africa. România aparţine grupului de ţări din Europa de Est şi Asia Centrală în care s-a clasat pe locul 14 dintr-un număr total de 16 ţări, în timp ce Cehia, Ungaria şi Slovacia se situează pe primele trei poziţii.

România s-a clasat pe locul 79 la mediul de afaceri, care reflectă robusteţea companiilor şi capabilităţile antreprenoriale ale unei ţări. România stă mai bine la infrastructura tehnologică (locul 50), gradul de deschidere economică (locul 51) şi flexibilitatea pieţei muncii (locul 61). Subdivizia din această categorie care reprezintă un motiv de îngrijorare este Inovarea şi Cercetarea & Dezvoltarea, la care România ocupă locul 109 din cauza slabei finanţări şi cooperări între institutele de cercetare şi mediul de afaceri.

România a înregistrat, de asemenea, un punctaj scăzut în privinţa mediului de afaceri (locul 95), reflectând astfel dificultăţile întâmpinate în deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate şi a contractelor, fiscalitatea şi protecţia investitorilor. România nu a obţinut un punctaj satisfăcător nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator măsurând în principal eficienţa finanţării companiilor şi întreprinzătorilor.

Sectorul guvernamental reprezintă pilonul cel mai slab al României din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care ţara se situează pe locul 86, în special datorită slabei planificări strategice a guvernului, dar şi datorită administrării fiscale şi bugetare deficitare. România ocupă o poziţie slabă în clasament şi la capacitatea de reacţie la schimbările de mediu şi climatice precum şi în privinţa siguranţei alimentare şi securităţii energetice. România prezintă semne de ameliorare la indici precum birocraţia, politici pozitive de reglementare şi un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situează aproape de o poziţie medie în cadrul clasificării.

Daniela Nemoianu, executive partner KPMG în România, a declarat că România are nevoie de un Proiect de Ţară, care i-ar permite adaptarea competitivă la schimbările din jur.

“Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criza identitară prelungită a României. Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care săţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării”, a spus ea.

Potrivit lui Nemoianu, Proiectul de Țară este un concept dincolo de interesele politice sau economice punctuale și care ar permite adaptarea competitivă a României la schimbările din jur. “Împreună pentru o Românie puternică” presupune captarea și alinierea integrată a acțiunilor sistemice în direcția interesului național, fiind o șansă unică de progres în asentimentul națiunii, de proiecție și construcție a unei viziuni strategice de anvergură, pe termen lung, în beneficiul țării. O astfel de inițiativă, bine gândită și coordonată, este și o oportunitate de coagulare a clasei politice și a societății.

Stabilirea nivelului de adaptabilitate la schimbare al unei țări

Pentru a evalua capacitatea de adaptabilitate la schimbare, CRI măsoară capabilitățile unei țări în funcție de 3 piloni:

  • Capabilitatea antreprenorială – mediul de afaceri al unei țări
  • Capabilitatea guvernamentală – incluzând aspecte fiscale, de reglementare și de securitate
  • Capabilitatea oamenilor și societății civile – instituțiile societății civile, nivelul de incluziune a creșterii, educația, sănătatea și accesul la tehnologie

Cel mai recent studiu realizat de KPMG privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare subliniază impactul pe care creșterea favorabilă incluziunii și inegalitatea de venit îl au asupra capacității de a reacționa la schimbare

KPMG International a publicat recent studiul său privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare 2015 (Change Readiness Index – CRI), în care 127 țări (inclusiv Romania) au fost evaluate în funcție de capacitatea de a se pregăti și a răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamități naturale și șocuri economice și politice până la tendințe pe termen lung, ca de exemplu evoluția demografică și noile tehnologii.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *