10 tipuri de oameni pe care nu-i vrei in startup-ul tau – opinie 10 tipuri de oameni pe care nu-i vrei in startup-ul tau – opinie
Disclaimer: tipologiile de mai jos sunt pur subiective, iar orice incidenta cu persoane cunoscute sunt pur intamplatoare. Celor care se identifica, totusi, cu una... 10 tipuri de oameni pe care nu-i vrei in startup-ul tau – opinie

Disclaimer: tipologiile de mai jos sunt pur subiective, iar orice incidenta cu persoane cunoscute sunt pur intamplatoare. Celor care se identifica, totusi, cu una sau mai multe dintre aceste tipologii intr-atat incat sa devina deranjant, le transmit calduros o invitatie spre introspectie – este tratabil.

De-a lungul anilor am avut ocazia sa intalnesc multi antreprenori, atat din Romania cat mai ales din restul Europei, iar ceea ce-am putut observa este aceasta dorinta de a intelege cum trebuiesc abordate anumite situatii prin care startup-ul este nevoit sa treaca. Si da, de cele mai multe ori este vorba de situatii extrem de delicate ce tin de produs, piata sau investitie, topic-uri despre care se vorbeste foarte mult in cadrul unui accelerator unde mentorii au un rol critic in a ghida fondatorii.

Exista insa un conses cu privire la singura si cea mai importanta conditie pe care un startup ar trebui s-o indeplineasca in asa fel incat sansele sa depaseasca obstacolele (caci vor fi!) sa fie cat mai mari: o echipa puternica – reprezentata de fondatori in prima etapa din viata startup-ului.

strong-team

Sigur ca daca startup-ul incepe sa capate tractiune, echipa trebuie sa creasca corespunzator pentru a face fata noilor provocari prin care trece afacerea. Intrebarea se pune: ce fel de oameni angajezi? Aici nu ma refer la skill-urile profesionale ci mai degraba la cele “soft”. Dar cum le recunosti?

Pentru a veni in ajutorul antreprenorilor la inceput de drum, am inversat un pic logica si am compilat o lista de tipologii care sunt toxice intr-un startup si care nu ar trebui sa faca parte din echipa.

Este o viziune impachetata ironic, dar care isi are radacinile in situatii extrem de serioase, fapt confirmat si de cei care si-au adus contributia la aceasta lista: Alex Lapusan – CEO Zitec, Mihai Rotaru – CEO Clever Taxi, Irina Scarlat – Marketing Manager How to Web & TechHub Bucharest si Alexandra Anghel – CTO Appticles.

The Pyramid Builder

As translata in Romaneste: “Manole” – de cele mai multe ori este vorba de Product Manager-ul care simte nevoia sa pregateasca aplicatia/platforma pentru audiente demne de Superbowl din ziua 1. Este dispus sa cheltuiasca resurse semnificative (timp, bani si oameni) pentru ca aceasta “piramida” sa serveasca intr-un mod scalabil singurului utilizator ratacit in aplicatie imediat dupa lansare.

Manole al nostru este hotarat ca premisele de la care a pornit sunt valide si ca nu are sens sa piarda vremea la discutii cu potentialii clienti – fapt confirmat si de “yes-men“-ii de care s-a inconjurat. In aceeasi ordine de idei este de parere ca lansarea produsului va fi virala, ceea ce va atrage dupa sine puzderie de utilizatori.

Este usor reperabil prin afirmatii de genul: “Aceasta functionalitate este prioritara pentru business-ul nostru!

pyramidbuilders

The Plastic Surgeon

Zis si “Ciomu“, se distinge fata de Manole prin faptul ca detine cunostinte tehnice limitate, ceea ce-l face de multe ori sa priveasca cu superficialitate etapa de dezvoltare, considerand-o ca fiind posibila peste noapte, indreptatindu-l sa vina cu cereri noi chiar in conditiile unor deadline-uri extreme.

Lesne de inteles, programatorii sunt permanent rezistenti la ceea ce are de spus, din teama de a nu incuraja modificari ulterioare, dand  astfel nastere conflictelor frecvente pe care Ciomu  le “solutioneaza” prin etichetarea task-urilor ca fiind “mici ajustari”. Tot atunci este auzit exclamand: “E doar un mic face-lift!

Chirurgul nostru se bucura de o atentie deosebita din partea echipei tehnice, fiind mai tot timpul subiect de barfa in pauza de masa.

The “NO” Guy

Da, este vorba de “Gica Contra“, simplu de observat prin prisma abordarii consecvente a diverselor cerinte: “Nu se poate!“, dupa care incepe sa insire o pleiada de motive (mai mult sau mai putin relevante) in incercarea de a-si justifica optiunea. In fapt, motivul real iese la suprafata dupa indelungi cautari si mai mereu este vorba de faptul ca noua cerinta “ii strica” organizarea codului.

Are nevoie de specificatii clare, bine documentate si detaliate pentru a-si desfasura activitatea. Lipsa lor egaleaza cu anarhie la nivel de cod.

Bruce Almighty

Bruce Almighty

Teoretician din fire, filosofeaza pe marginea liniilor de cod si expune cu patos cum vede el eficientizarea protocoalelor “http”, “ftp” si alte “ttp”. Se hraneste cu si prin cod, liniile par a se scrie doar uitandu-se la ecran si are mereu o opinie despre orice. Pentru ca este prea ocupat sa rezolve problemele altora, nu reuseste sa livreze la timp task-urile asumate, motiv pentru care alege sa lucreze noptile si in weekend-uri.

Sustinator feroce al idei ca programarea nu este pentru femei, accepta dialoguri cu acestea din dorinta de a-si alimenta fantezia perpetua ca lucrurile ar putea evolua dincolo de cod.

The Marketing Girl

Tipa cu bugetele, cum este cunoscuta de baietii apartinand categoriei de mai sus, este acreditata in cateva tehnologii de baza: Facebook si Twitter, editorul ei preferat fiind Gmail.

Este in largul ei atunci cand i se aloca bugete pe care le cheltuie cu dibacie in AdWords, Facebook Ads si defapt orice fel de “ads”.

Nu stie prea bine ce face produsul, asa ca foloseste la maximum scuza: “Ah, pai eu nu sunt o persoana tehnica!”. Drept urmare creatitvitatea ei atinge cote maxime atunci cand se afla in fata unui Excel, jongland cu cifrele si modificand indicatorii ca sa iasa pe “plus”.

The Marketing Girl

The Misogynist
Are impresia ca femeia a fost inventata pentru a avea grija de EL, domnul mascul, adica sa gateasca si sa aiba grija de copii. Nu admite existenta femeilor-programator, sau daca da cu ochii de cate una, n-ar recunoaste in ruptul capului ca ea ar putea stii mai multe decat el.

Ar putea parea un tip de treaba, pana la momentul in care are ghinionul de a da peste un manager femeie. Atunci iese la iveala tot ce-i mai “bun” din el.

Se va incapatana sa-si sustina ideile pana la capat chiar atunci cand e evident ca nu are dreptate si va trai tot timpul cu impresia ca tipa a fost promovata doar pentru ca este intr-o relatie intima cu “seful mare”, idee pe care nu va ezita sa o impartaseasca si celorlalti colegi ori de cate ori va avea ocazia.

INTERVIU: Cine este Ciprian Borodescu și ce reprezintă start-up-ul Appticles pentru el

Lumberjack

Acest “rupe-usa”, cum este cunoscut si in popor, intra intr-o stare de efervescenta pe la fara cinci atunci cand finetea cu care-si planifica logout-ul din Facebook si “shut-down”-ul laptop-ului atrage dupa sine invidia colegilor.

Abilitatea de a se incadra cu precizie de ceasornicar in intervalul 9-17 izvoraste dintr-o indelungata exersare – experienta acumulata in timp si pe la mai multe firme la care a lucrat.

Este extrem de atent cu task-urile pe care si le asuma, cautand sa le dezvolte intocmai, dar sfarseste ziua producand un cod care de cele mai multe ori nu ruleaza pentru ca ora 17:00 l-a prins in mijlocul “if”-ului.

Lumberjack

The Ignorant Mercenary

Intr-o perpetua cautare de noi oportunitati, schimba locul de munca o data la 3-6 luni, unicul criteriu fiind salariul. A auzit recent despre un startup care a luat finantare si care cauta sa angajeze, motiv suficient ca sa incerce o noua marire de salariu.

Nu intelege foarte bine zona de startup-uri, dar manat de dorinta de a fi “cool” si, foarte important, daca salariul este potrivit, isi spune ca nu are nimic de pierdut. La interviu se izbeste de unul dintre fondatori, imbracat cu un hanorac purtand sigla startup-ului, confundand-ul initial cu baiatul care livreaza colete.

Buimac dupa o asemenea gafa, se fastaceste atunci cand este rugat sa spuna daca stie cu ce se ocupa startup-ul si care este valoarea pe care considera ca o aduce echipei.

The Lonely Wolf

Ruda destul de apropiata a lui “Gica Contra”, “Lupul singuratic“, pentru care programarea este o activitate solitara, se incapataneaza sa ramana in zona lui de confort delimitata de cei 2mp (cu generozitate) pe care ii imparte totusi cu un laptop, scaun si o masa.

In universul lui minuscul, pe care si-l protejeaza cu inversunare, el este ” imparat”, considerand-ui pe toti cei care ii dau tarcoale doar niste muste atrase de un iz dubios.

Aflat intr-o perpetua reinventare a rotii, este mereu dotat cu propriul CMS sau CRM, pentru ca solutiile existente  nu sunt suficient de bune.Refuza sa ceara ajutor atunci cand se impotmoleste, prefera sa petreaca ore in sir, cu riscul de a nu livra la timp, descifrand o eroare de mult rezolvata si documentata in mediul online.

Gradul de plafonare la care este supus si pe care nu-l constientizeaza este invaluit de o enigmatica si foarte exersata tacere la sedintele de lucru in echipa.

lonely-man-in-a-boat

The Overenthusiastic Workaholic

Se simte bine cand e ocupat si vrea sa aiba mereu ceva de facut, sa simta ca e “in priza”.  Exista doua versiuni a celor care se incadreaza in tipologia asta: cei care sunt orientati catre cantitate si cei care vor doar sa fie ocupati.

Cei dintai vor neaparat sa aiba lucruri multe de facut, asta le da energie. Sunt orientati insa catre cantitate, nu catre calitate. Vor face multe lucruri la o calitate destul de slaba – daca trebuie sa doarma la birou o vor face fara sa dea inapoi, dar nu vor produce nimic de o calitate rezonabila.

Persoanele care vor doar sa para ocupate vor fi primele care voluntariaza in diferite proiecte, isi vor asuma foarte multe lucruri si vor explica tuturor cat sunt de ocupati.

Din pacate insa nu vor duce la bun sfarsit ceea ce isi propun si vor deveni in scurt timp un factor blocant in echipa.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *