Satisfacția, motivația și așteptările angajaților europeni. Ce-și doresc românii la angajare? Satisfacția, motivația și așteptările angajaților europeni. Ce-și doresc românii la angajare?
Edenred, cel mai mare emitent de tichete si carduri preplătite de beneficii, a făcut publice rezultatele Barometrului 2015. A zecea ediție a Barometrului Edenred-Ipsos... Satisfacția, motivația și așteptările angajaților europeni. Ce-și doresc românii la angajare?

Edenred, cel mai mare emitent de tichete si carduri preplătite de beneficii, a făcut publice rezultatele Barometrului 2015. A zecea ediție a Barometrului Edenred-Ipsos cu privire la satisfacția și motivația angajaților europeni a cuprins 13,600 de angajați din 14 țări.

Nivelul salarial și păstrarea locului de muncă răman principalele motive de preocupare pentru salariații europeni, ca și în 2014, dar a crescut nivelul de nemulțumire față de timpul prea îndelungat petrecut la muncă.

Deși marea majoritate a angajaților europeni consideră că revoluția digitală este deja în plină desfășurare, realitatea diferă major de la companie la companie. Managerii și specialiștii de Resurse Umane vor trebui să integreze în companii efectele revoluției digitale, pentru a reconfigura modul cum se muncește și pentru a-i recâștiga și remotiva pe angajați.

Angajații români, nu tocmai mulțumiți de calitatea vieții profesionale, printre cei mai puțin fericiți în muncă, și totuși motivați

În medie, 36% dintre angajații europeni se declară mulțumiți de calitatea vieții lor profesionale.

Cei mai mulțumiți sunt finlandezii (53%), austriecii (51%) și germanii (49%). Pe locul 9 din cele 14 țări participante, 39% dintre angajații români se declară mulțumiți de viața lor profesională.

Românii sunt printre cei mai puțin fericiți salariați din Europa (12 din 14): doar 31% declară că sunt adesea fericiți în munca lor, față de 38% media europeană.

Cu toate acestea, românii sunt printre cei mai motivați (pe locul 3 între cele 14 țări participante): 74% dintre angajații români declară că motivația lor la muncă este constantă sau în creștere, față de 69% media europeană.

Nivelul salarial și teama de șomaj, cele mai mari temeri ale europenilor

Cele mai mari motive de îngrijorare pentru angajații din Europa rămân nivelul pachetului salarial (39%) și păstrarea locului de muncă (33%), cu variații minore față de anul trecut. La fel ca în 2014, dar crescând semnificativ în importanță, a treia mare problemă a angajaților europeni este faptul că petrec prea mult timp muncind : 28% sunt nemulțumiți de acest aspect, față de 22% anul trecut.

În România, situația diferă : pachetul salarial și de beneficii este tot pe locul I în problemele angajaților (41%), dar spectrul somajului îi sperie pe 39%. În aceste condiții, faptul că petrec prea mult timp muncind nu este o preocupare la fel de mare – doar 20% dintre angajații români au problema aceasta.

Poza generica - job search - sursa www expatica com

Foarte preocupați de nivelul salarial și de puterea lor de cumpărare, nemulțumiți de viața lor profesională și mai degrabă nefericiți la muncă, nu e de mirare ca angajații români au așteptări mari de la angajatori în aceste direcții.

  • 64% dintre angajații români sunt nemulțumiți de puterea lor de cumpărare, cu diferențe notabile între generații, dar și între salariații din sectorul public și cei din sectorul privat.
  • 70% dintre angajații de peste 45 de ani sunt nemulțumiți de puterea lor de cumpărare, față de doar 60% din angajații mai tineri (sub 45 de ani).
  • 69% dintre angajații din sectorul public sunt nemulțumiți de puterea lor de cumpărare, față de doar 62% dintre cei care lucrează în companii private.

În ce privește valoarea beneficiilor extra-salariale, 59% dintre angajati sunt nemulțumiți: 71% dintre angajații din sectorul public sunt nemulțumiți de nivelul beneficiilor, față de doar 59% în sectorul privat.

Cele mai frecvent acordate beneficii extra-salariale sunt tichetele de masă (51%), tichete sau carduri cadou (28%), servicii personale (13%), cantină de companie ((11%) și prime de vacanță (6%).

Pentru 87% dintre angajați, beneficiile extra-salariale constituie un ajutor care le îmbunătățește viața, iar 85% declară că acestea îi determină să fie mai motivați în muncă.

În plus, angajații români se așteaptă ca firmele să le ofere beneficii în sfera serviciilor de sănătate (77%), contribuții la pensii (68%), formare profesională (66%), subvenții pentru transport (58%).

Paradox: angajați la curent cu tehnologiie digitale, companiile nu țin pasul

Marea majoritate a angajaților europeni (73%), indiferent de generație, declară ca sunt familiarizați cu tehnologiile digitale în viața privată. Contrar prejudecăților, 67% dintre cei de peste 55 de ani folosesc tehnologii digitale în fiecare zi.

Cu toate acestea, 6 din 10 angajați europeni  consideră ca firma în care lucrează este “la același nivel” sau “în urmă” față de alte companii cu același sector de activitate.

Domeniile în care tehnologiile digitale sunt cele mai frecvent utilizate de companii sunt  managementul proceselor de HR (recrutare, payroll etc), formare proesională, crearea de rețele sociale interne și spațiile de lucru virtual.

job (2)

Cel mai puțin întâlnite sunt procedurile formalizate de lucru de acasă sau proceduri BYOD (bring your own device).

Și în România, 27% dintre companii gestionează digital diverse procese de Resurse Umane, 19% au o formă de comunicare sau o rețea socială internă, 18% au spații de lucru virtual și 14% au programe de e-learning. Doar 12% au acorduri de lucru la distanță, 9% au site-uri colaborative și doar 2% dintre companii au proceduri BYOD.

Pentru mai mult de o treime din firmele din România însă, revoluția digitală este înca departe : 34% nu au nici un fel de procese de lucru informatizate.

Tehnologiile digitale la munca: impact pozitiv

Pentru majoritatea angajaților europeni, tehnologiile digitale au un impact pozitiv sau neutru (80%) asupra motivației lor profesionale. Indiferent de țară, 1 din 2 angajați europeni consideră că tehnologiile digitale îi ajută să își dezvolte competentele profesionale (51%) și au un impact pozitiv asupra autonomiei în muncă (41%) și asupra calității vieții profesionale (48%).

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *