Expoziții cool la Muzeul de Istorie din București Expoziții cool la Muzeul de Istorie din București
Weekendul trecut am profitat de câteva ore libere și de timpul frumos din Capitală și am ieșit la o mică plimbare prin centrul vechi... Expoziții cool la Muzeul de Istorie din București

Weekendul trecut am profitat de câteva ore libere și de timpul frumos din Capitală și am ieșit la o mică plimbare prin centrul vechi al micului nostru Paris. Și pentru că ratasem ultima expoziție de la Muzeul de Istorie, unul dintre locurile noastre preferate, unde descoperim mereu lucruri interesante de văzut, am decis să vedem ce noutăți au mai adus curatorii (chiar dacă nu este folosit la capacitatea sa maximă, Muzeul Național de Istorie a României este unul dintre puținele din Capitală care, pe lângă expozițiile permanente, aduce constant piese noi și încearcă să atragă cât mai mulți vizitatori, mai ales că prețul unui bilet pornește de la 7 lei).

Printre cele trei care se derulează în acest moment, una se poate dovedi atrăgătoare atât pentru pasionații de tehnologie cât și pentru curioșii amatori de o incursiune în istoria unuia dintre cele mai folosite gadgeturi din ziua de azi: calculatorul.

Cool in tech

Expoziția “PC. O istorie fascinantă” a fost inaugurată pe 24 aprilie și este organizată în parteneriat cu Muzeul Comunicațiilor și Informaticii (filială a Muzeului Militar Naţional “Regele Ferdinand I”), Muzeul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi Ing. Dr. Alexandru Floca – colecţionar. (Expoziţia este deschisă în perioada, 24 aprilie – 21 iunie 2015, putând fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10.00 – 18.00.)

Expoziţia prezintă evoluţia calculatoarelor, de la primele maşini de calcul la computerele moderne de astăzi. Majoritatea pieselor datează din anii `70-`80 ai secolului trecut, alături de mărcile străine consacrate aflându-se şi cele româneşti fabricate de companii precum: ICE Felix, Electronica, Centrul de Cercetări Automatica Bucureşti (CCAB). Printre modelele expuse se numără şi calculatoare reprezentative pentru industria IT din anii ’80: Apple IIc, Apple Lisa 2, Commodore 64, IBM PC 5150, Apple Macintosh Plus, HP 150, terminalul Lear-Siegler ADM-3A, Osborne I.

Una dintre cele mai vechi piese prezente în expoziţie este un calculator mecanic din 1943-1944, fabricat în Suedia de compania Original-Odhner, acesta fiind şi cel mai longeviv model fabricat vreodată.

Chiar dacă nu a fost posibilă expunerea unor calculatoare foarte rare, pentru a arăta istoria complete a PC-urilor, expoziţia are şi o parte informativă, dedicată istoriei acestui domeniu, menită să arate prin text şi imagini evoluţia calculatorului modern, de la un simplu instrument de calcul la ceea ce este astăzi.

Cultura Gumelnița

Spațiul expozițional principal a fost dedicat, însă, unei bucați semnificative din istoria meleagurilor noastre, a cărei descoperire a început undeva prin anii ’20, săpăturile arheologice fiind înrerupte brusc în vremea regimului comunist. Este vorba despre “Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut: Sultana-Malu Roșu, o așezare preistorică de acum 6.000 de ani.”. Expoziția este deschisă în perioada 12.05-31.12.2015 și merită vizitată cel puțin o dată pentru a descoperi măcar un fragment din modul în care trăiau strămoșii noștri din civilizația Gumelnița.

Gumelniţa este o cultură fascinantă, înţesată de ritualuri surprinzătoare care i-a condus pe curatori către conceptul general al expoziţiei, radiografia. Întreaga expoziţie se bazează pe interacţiunea dintre poveste, spaţiu și oameni permiţând vizitatorului să călătorească în trecut printr-o experiență multisenzorială, pentru a afla şi a înțelege ritualurile şi obiceiurile celor care aparţineau Culturii Gumelniţa.

Expoziţia dezvăluie publicului, istoricul unuia dintre cele mai cunoscute situri preistorice din România. Situl se află pe Valea Mostiştei, fiind prima aşezare de tip tell cercetată în mod ştiinţific încă din anul 1923. Descoperirile excepţionale realizate de-a lungul timpului pe acest sit, de către arheologii muzeului, precum şi rezultatele proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală (2010-2014) sunt integrate în această expoziție, sub forma unei radiografii asupra trecutului, asupra comunităților umane de acum 6.000 de ani și a modului de viață de atunci. Întreaga expoziție se bazează pe interacțiunea dintre poveste, spațiu vizual și oameni permiţând vizitatorului să călătorească în trecut printr-o experienţă multisenzorială, pentru a afla şi a înțelege modul de viaţă, ritualurile și obiceiurile populațiilor preistorice de acum 6.000 de ani.

Proiectul expoziţional este structurat pe trei paliere:

  • istoriografic (biografic) – care prezintă istoricul Şantierului arheologic de la Sultana-Malu Roşu, dar şi a oamenilor care au făcut descoperiri, autorii acelor fapte “necunoscute”;
  • arheologic pluri- și interdisciplinar – care ilustrează descoperirile arheologice excepţionale realizate de-a lungul timpului în situl de la Sultana: locuinţe, morminte, podoabe, vase şi unelte specifice comunităţilor preistorice ce le-au utilizat;
  • experimental – în care sunt prezentate câteva dintre rezultatele proiectului Arhitectură&Arheologie Experimentală (2010-2014).

O bucată uimitoare de istorie

Una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului V a.Chr. este (alături de complexul Ariuşd – Cucuteni – Tripolie) cultura Gumelniţa.

În România, aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general, cu aceea a culturii Boian în Muntenia, dar ea s-a extins şi în Dobrogea, pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia, precum şi în sudul Basarabiei. Spre sud ocupă jumătatea orientală a Bulgariei, atât la nord cât şi la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kodjadermen – Karanovo VI) ajungând până la Egeea.

Cultura Gumelniţa are, ca de altfel toate culturile eneolitice, elementele ei specifice. În primul rând multitudinea de aşezări de tip tell. Vorbim apoi despre elementele de ceramică, în special neagră, dar şi o alta, arsă la brun (rar, chiar la roşu-cărămiziu) ambele specii bine lustruite, având forme şi decoruri variate, acestea din urmă incizate, în relief şi barbotinate, precum şi pictate cu grafit.

O altă caracteristică, proprie acestei culturi, în tot neo-eneoliticul României, o constituie topoarele masive ca şi lamele lungi de silex, ce depăşesc uneori 30 centimetri, acestora adăugându-li-se şi vârfurile de săgeţi şi lănci tăiate în aceeaşi rocă. Ar mai fi de menţionat o mare varietate de unelte de os şi corn, printre ele remarcându-se săgeţile, vârfurile, piesele lamelare. Din os şi scoici s-au realizat şi numeroase podoabe.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *