Se discută de câţiva ani despre preponderenţa feminină în reţelele sociale (social media), chiar în termeni de “este o lume a femeilor”. Femeile au...

facebookSe discută de câţiva ani despre preponderenţa feminină în reţelele sociale (social media), chiar în termeni de “este o lume a femeilor”. Femeile au fost mai atrase de reţelele sociale şi sunt prezente într-un număr mai mare pe multe dintre ele (de exemplu, pe Pinterest, conform Digiday citând comScore, 72% dintre utilizatori sunt femei) şi nu doar atât. Sunt şi mai active: femeile au cu 8% mai mulţi prieteni pe Facebook, iar dintre share-urile pe Facebook, 62% sunt realizate de femei[1].

Autor: Mihaela Matei, Supervising Associate, Brand, Marketing & Communication, EY România

Ponderea mai mare a segmentului demografic feminin pe rețelele sociale are implicaţii foarte importante pentru branduri, având în vedere populaţia pe care o vizează şi răspunsul diferit la reclamă în funcţie de genul publicului. Cu atât mai mult cu cât, conform unor studii, femeile sunt cele care aleg 80% dintre bunurile utilizate în mod curent de o familie.

Dar, în octombrie 2013, o analiză[2] a utilizatorilor de social media arăta că disparitatea femei-bărbaţi şi-a schimbat ponderea (1,05 bărbaţi la 1 femeie), ceea ce, practic, respectă disparitatea la nivelul populaţiei globale între sexe: adică, mai mulţi bărbaţi faţă de femei. Iar, în 2014, apare un fenomen interesant, în care femeile sunt cu adevărat “detronate” de pe cea mai importantă reţea de social media, Facebook.

Din diverse motive ca, de exemplu, modificarea comportamentului utilizatorilor de Facebook, bărbaţii încep să echilibreze balanţa. Dacă, în 2009, dominanta feminină era evidentă – cu 1,35 femei la 1 bărbat – inclusiv cu un număr majoritar de femei pentru orice palier de vârstă analizat, Facebook spune că acum 54% dintre utilizatorii săi sau dintre fanii paginilor Facebook sunt bărbaţi.

Ceea ce înseamnă că femeile nu mai sunt cele mai multe pe Facebook în acest moment. Şi nu doar când ne referim la întreaga populaţie de utilizatori, ci şi atunci când analizăm anumite paliere de vârstă. Conform Facebook, sunt mai mulţi utilizatori bărbaţi în toate palierele de vârstă până în 45 de ani: 13-17, 18-24, 25-34 şi 35-44.

Cu toate acestea, femeile intră pe Facebook mai des decât bărbaţii (30% versus 26% dintre bărbaţi, în SUA) şi sunt mai dispuse să interacţioneze cu brandurile prezente în social media.

Există, însă, şi posibilitatea ca analizele pe baza cărora s-au axat multe dintre studiile citate de-a lungul anilor să fi fost US-centric. Având în vedere ponderea brandurilor americane din domeniul FMCG la nivel mondial, de pildă, multe dintre aceste studii au avut în vedere populaţia americană.

La nivelul României, datele arată altceva.

Să privim mai întâi câteva date demografice. Dacă la nivelul populaţiei sunt mai multe femei: 51,3% faţă de 48,7% bărbaţi[3], pe anumite paliere de vârstă sunt mai mulţi bărbaţi decât femei în România. Acest lucru este adevărat pentru toate palierele de vârstă analizate de INS până la vârsta de 50 de ani. Cele mai mari diferenţe sunt la palierele demografice 20-24 de ani şi 25-29. Astfel, în România sunt cu 43 de mii mai mulţi bărbaţi decât femei între 20-24 de ani şi cu 32 de mii mai mulţi bărbaţi în intervalul 25-29 de ani.

Dacă ne uităm, însă, la distribuţia între mediul urban și cel rural, vom avea surpriza să constatăm că în mediul urban sunt mai multe femei decât bărbaţi. Diferenţa se păstrează inclusiv pentru palierele de vârstă în care domină femeile ca număr la nivelul României. Practic, pe toate palierele de vârstă analizate de Institutul Național de Statistică în mediul urban domină femeile ca număr de locuitori.

Revenind la Facebook, site-ul socialbakers.com împarte utilizatorii români în mod egal între bărbaţi şi femei. În schimb, Facebrands, conform unor date actualizate ultima dată în aprilie 2014, arată că Facebook-ul este dominat copios de bărbaţi în România, cu aproape 64%, faţă de 36% utilizatori femei.

Totuşi, se poate spune cu certitudine că, indiferent de faptul că sunt mai mulţi bărbaţi sau mai multe femei în social media şi indiferent de targetul brandurilor (preponderent feminin sau masculin), ele nu pot lipsi de pe aceste platforme. Important este ca fiecare brand să îşi creeze comunitatea relevantă căreia să îi comunice mesajele de brand şi nu numai. Companiile se pot baza pe observaţiile şi percepţiile consumatorilor pentru dezvoltarea de produse şi pot utiliza tehnologiile sociale în zona operaţională şi de distribuţie.

Dar nu doar companiile au de câştigat din utilizarea tehnologiilor sociale (reţele sociale, bloguri, sisteme de recenzare, comerţ social, forumuri, crowdsourcing, jocuri etc.), ci şi consumatorii. Tehnologiile sociale gratuite au creat valoare adăugată pentru consumatori de 40 miliarde USD în 2010 şi se aşteaptă să creeze 76 miliarde USD valoare adăugată în 2015[4].


[1] Conform Forbes.com, citând COO-ul Facebook, Sheryl Sandberg.

[3] Date INS la 2012.

[4] Conform unui studiu realizat de IAB Europe şi McKinsey

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *