Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) a dat publicităţii rezultatele sondajului „Studiile în străinătate și întoarcerea acasă”. Aflat la cea de-a treia ediție, după...
educatie.pgLiga Studenților Români din Străinătate (LSRS) a dat publicităţii rezultatele sondajului „Studiile în străinătate și întoarcerea acasă”. Aflat la cea de-a treia ediție, după derularea lui în 2010 și 2012, sondajul s-a desfășurat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2014, la acesta participând 1.074 de persoane.

Rezultatele din 2014 sunt pe aceeaşi linie cu cele din 2010 și 2012 mai ales cu privire la percepțiile privind studiul în străinătate, dar ridică în plus câteva semne clare de preocupare.

Mai întâi, este vorba de tendința de polarizare a percepțiilor cu privire la perspectiva revenirii în țară: creșterea ușoară a proporției celor care doresc să se întoarcă în țară este dublată de creșterea semnificativă a proporției celor care vor să rămână în străinătate. Apoi, este vorba de factorii care cântăresc cel mai mult în (de)favoarea întoarcerii în România și care pot oferi explicația deteriorării perspectivei revenirii în țară a tinerilor educați peste hotare.

În 2014, mediul guvernamental și politic este privit în modul cel mai defavorabil față de toți ceilalți factori luați în considerare. Mai mult, acesta pare să fie la baza celor mai serioase provocări cu care se confruntă România din punctul de vedere al tinerilor respondenți cu studii peste hotare, și anume: corupția la nivel înalt, clasa politică nereprezentativă, mica corupție și nivelul scăzut de salarizare.

Persoanele care au luat parte la sondaj sunt studenți și absolvenți români care studiază sau care au studiat în străinătate pentru o perioadă de minim un semestru la o instituție de învățământ de peste hotare. Dintre aceștia, 39% studiază sau au studiat în străinătate la nivel de licență, 40% la nivel de master, 9% la nivel de doctorat, 2% – la nivel de post-doctorat; 6% au beneficiat de bursă de mobilitate Erasmus la nivel de licență, iar 5% la nivel de master.

Cel mai adesea, respondenții au ca bază de studiu domenii precum: Afaceri/ Management/ Economie/ Finanțe (29%), IT/ Inginerie/ Fizică/ Matematică/ Chimie (21%), Domenii Internaționale/ Politică/ Administrație (10%), Comunicare/ Marketing/ Jurnalism/ Publicitate (10%) și Sociologie/ Psihologie/ Cultură/ Științe Umane (8%).

Cei mai mulți participanți la sondaj sunt tineri cu vârste cuprinse între 21 și 26 de ani (75% din cei chestionați), majoritar de gen feminin (66% F, 33% M, restul nu au răspuns). Majoritatea se află în prezent în Anglia (23%), România (19%), Franța (10%), Germania (8%), Danemarca (7%), SUA (6%) și Olanda (4%).

Poster II Sondaj LSRS 2014Rezultate

1. Cel mai important motiv pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate continuă să fie oferta educațională a universităților de peste hotare. Ca și în 2012, acest factor a surclasat alte aspecte, precum: prestigiul universităților din străinătate; cunoașterea unor alte culturi sau perspectiva exersării unei limbi străine.

În 2012, motivele secundare se aflau în această ordine: cunoașterea unei alte societăți/culturi, prestigiul universităților de peste hotare și perspectiva exersării unei limbi străine.

2. Experiența de studiu în străinătate rămâne foarte apreciată. Ca și în 2012, majoritatea celor care au participat la sondaj apreciază foarte favorabil și favorabil toate aspectele legate de studiul peste hotare. Dintre acestea, cele care au primit cel mai frecvent calificativul „foarte satisfăcut(ă)” sunt aproape aceleași cu cele din 2012: dotările tehnice, mediul universitar, calitatea profesorilor și aplicabilitatea cunoștințelor.

În 2012, cele mai apreciate erau următoarele aspecte în această ordine: dotările tehnice, mediul universitar, calitatea profesorilor, mediul cultural și calitatea cursurilor de peste hotare. Alte aspecte satisfăcătoare sunt: aplicabilitatea cunoștințelor dobândite, flexibilitatea orarului, viața socială, oportunitățile profesionale după finalizarea studiilor și sistemele de evaluare a cunoștințelor.

3. Revenirea în țară rămâne pe o tendință pozitivă, dar este și în acest an mai puțin atrăgătoare decât opțiunea de a rămâne în străinătate. În 2014, 39% din respondenți nu doresc să revină în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 32% sunt indeciși. În schimb, 29% afirmă că vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat.

Privind în timp, opțiunea revenirii în România a crescut în perioada 2010 – 2014 cu 5 procente (de la 24% la 28% și apoi la 29%). Opțiunea de a rămâne în străinătate a avut un traseu sinuos: după o scădere de 5 procente în 2012 (de la 35% la 30%), aceasta a crescut semnificativ în 2014 cu 9 procente (de la 30% la 39%). În ceea ce privește procentajul celor nehotărâți, acesta a rămas de fiecare dată semnificativ, dar a avut o scădere constantă de-a lungul celor 4 ani: de la 38% în 2010 la 34% în 2012, ajungând la 32% în 2014.

4. Factorii care cântăresc cel mai mult în favoarea și în defavoarea întoarcerii în România rămân aproximativ aceiași ca în 2012. Familia și prietenii se află la polul aspectelor motivante, pe când toate celelalte aspecte luate în considerare se găsesc la polul opus. Dintre acestea, merită amintite oportunitățile profesionale și cele de afaceri, dar și perspectiva de a locui în România.

În 2014, factorul care este privit în modul cel mai defavorabil (și care nu a fost inclus în sondajele din 2010 și 2012) este mediul guvernamental și politic. Acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenți. Tot în acest context, cele mai serioase provocări cu care se confruntă România sunt: corupția la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupție (pentru 54%) și nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%).

5. Dezvoltarea unei cariere în România rămâne o perspectivă credibilă (similară celei din 2012), dar continuă să se situeze la nivel de priorități sub eventualitatea unei cariere peste hotare. Proporțiile care indică orientarea profesională către străinătate sunt mai mari decât procentele care indică orientarea profesională către România, iar diferențele dintre acestea sunt în continuare însemnate (de la 15% la 40%). Însă, merită menționat că procentele care indică orientarea spre România sunt relativ însemnate, ele apropiindu-se sau depășind borna de 50%.

6. Cele mai frecvente nevoi la întoarcerea în România sunt în continuare legate de accesul la piața muncii. Printre acestea se numără: recunoașterea completă a diplomelor (bifată de 67% din respondenți); programe speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul celor chestionați); proceduri de recrutare online (pentru 40%); târguri de cariere (pentru 33%).

7. Ceea ce contează în perspectiva întoarcerii acasă este atractivitatea ofertelor de angajare.  Ca și în 2012, atractivitatea ofertelor profesionale este dată mai ales de perspectiva avansării în carieră (foarte importantă pentru 77%) și de activitatea specifică postului (foarte importantă pentru 76%), dar și de posibilitățile de dezvoltare profesională (foarte importantă pentru 69%) și oferta salarială (foarte importantă pentru 67%).

8. Așteptările salariale rămân moderate. Aproape la fel ca în 2012, majoritatea respondenților (54%) au optat pentru salarii de început care se regăsesc într-un interval cuprins între mai puțin de 400 de euro și 1000 de euro. Cele mai multe opțiuni din acest interval sunt pentru 1000 de euro (17%), apoi pentru 500 de euro (11%). În afara acestui interval, 12% au optat pentru 1500 de euro. 

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *