Partea de sud a litoralului românesc a început să fie percepută de câţiva ani buni doar ca o poartă de ieşire spre splendorile părţii...
DSC04354Partea de sud a litoralului românesc a început să fie percepută de câţiva ani buni doar ca o poartă de ieşire spre splendorile părţii bulgăreşti a Mării Negre. Deşi ţărmul are o lungime totală de 245 de kilometri (dintre care, 40 de kilometri sunt de litoral organizat), partea noastră de mare pare să se oprească în dreptul staţiunii Mamaia.

În afară de acei câţiva nostalgici care încă mai participă la festivalul Callatis de la Mangalia, de tinerii rebeli care merg în Vamă, Costineşti şi în 2 Mai, pare că nimeni nu mai vizitează şi celelalte staţiuni (cel puţin partea mai tânără a populaţiei).

Clienţii arabi suplimentează veniturile şi sezonul de vară pentru hotelul de la mare a lui Copos – Galerie foto!

Percepţia că staţiunile din sudul litoralului românesc au fost abandonate a fost ajutată, într-o oarecare măsură, şi de zecile de hoteluri care nu au mai fost renovate de dinainte de Revoluţie, de clădirile abandonate şi de gândul că şedinţele de tratamente în centrele balneo (care de fapt sunt unul dintre cele mai mari atu-uri ale zonei de sud) sunt destinate doar pensionarilor.

DSC04106Adevărul este undeva la mijloc. E drept că sudul a intrat într-o con de umbră şi datorită lipsei de atenţie dată de autorităţi şi mai ales a investiţiilor minime din partea acestora. Primarul Mangaliei, Cristian Radu (acesta a preluat mandatul de primar în urmă cu doi ani), cel responsabil la nivel local de administrarea zonei de sud, încearcă o explicaţie mai mult decât plauzibilă.

“Mangalia administrează şase staţiuni (chiar şapte, dacă includem şi oraşul –n.red) din zona de sud: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Este foarte greu pentru un oraş cu 44.000 de locuitori care plătesc taxe şi impozite să strângă suficienţi bani pentru a administra şi moderniza un număr aşa mare de staţiuni”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu ocazia unui infotrip al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), care a marcat şi lansarea unui program de promovare a zonei de sud a litoralului sub brandul Litoralul Verde.

Bani europeni şi investitori privaţi

Acesta reclamă lipsa de ajutor a statului în ceea ce priveşte modernizarea acestor staţiuni şi trecerea plajei şi a unor obiective importante din sudul litoralul în administrarea unei singure entităţi. “Statul declară staţiunile din sudul litoralului ca fiind de interes naţional, însă nu ne-a ajutat niciodată! Plajele aparţin de Ministerul Mediului, herghelia de la Mangalia de Silvicultură iar bazele de tratament sunt ale Ministerului Sănătăţii. Aşa apar problemele”, a mai spus oficialul primăriei Mangalia.

Radu a subliniat şi faptul că la bugetul local se strânge anual, din taxe şi impozite, o sumă cu circa 30-40% mai mică decât ar trebui, iar unii agenţi economici se sustrag de la plată.

“Toată lumea se întreabă de ce Mamaia arată atât de bine iar staţiunile din Sud arată mai rău. Constanţa are peste 400.000 de locuitori, un buget de cel puţin zece ori mai mare decât Mangalia şi administrează o singură staţiune: Mamaia. În tot restul ţării, un Consiliu Local administrează maximum două staţiuni”, a completat Corina Martin, vicepreşedinte ANAT.

În acest context, pentru Radu fondurile europene sunt singura soluţie, în afară de cea a investitorilor privaţi. “Avem câteva proiecte în derulare prin fonduri europene şi altele în curs de pregătire. Am amenajat Marina Mangalia iar la finalul anului 2015 vom inaugura o porţiune de 3 kilometri din faleza pietonală care va lega Mangalia de staţiunile din apropriere (Venus, Jupiter, Saturn –n.red.), un proiect cu o valoare de 11 milioane de euro şi care, odată finalizat, va avea o lungime de 9 kilometri. În plus, gândesc un proiect tot pentru fonduri europene prin care să transform 200 de hectare din pădurea Comorova într-un parc naţional”, a precizat Cristian Radu. DSC04218

Proiectele sale nu sunt singurele menite să revitalizeze partea de sud a mării noastre. Chiar şi în perioada de criză, investitorii privaţi au derulat o serie de proiecte de modernizare a unităţilor hoteliere din portofoliu şi de achiziţii. Există, totuşi, în continuare hoteluri care nu au mai beneficiat de renovări de foarte mulţi ani, unităţi închise (chiar THR, cel mai mare proprietar de hoteluri de pe litoral are câteva unităţi care nu funcţionează şi care aşteaptă potenţiali cumpărători), construcţii oprite în faza ridicării structurii de rezistenţă. Din păcate, acestea sunt în continuare o realitate, nu doar în staţiunile din sud, ci pe întreg litoralul.

Noua faţă a hotelurilor de pe litoral

Când vine vorba despre modernizări, acestea variază de la câteva sute de mii de euro în schimbarea mobilierului, achiziţia de televizoare noi, amenajarea unor noi facilităţi – de exemplu hammam – (2D, Majestic Jupiter, Delta), la câteva milioane (hotelurile Melodia şi Favorit, aflate în portofoliul proprietarei Vincon, Luchi Georgescu, cu investiţii de 3,5, respectiv 1 milion de euro) sau peste 10 milioane de euro – omul de afaceri Nicolae Bucovală a investit aproape 16 milioane de euro în achiziţia şi modernizarea complexului hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord.

Pe lista unităţilor nou deschise sau care au beneficiat de un makeover substanţial se numără şi Hotelul Inter din staţiunea Venus, clasificat la 5 stele, al omului de afaceri Ioan Niculae, o investiţie de circa 10 milioane de euro, hotelul Afrodita, tot din staţiunea Venus, care a trecut printr-un proces de modernizare cu circa 3 milioane de euro, Vulturul, o altă investiţie de peste 4 milioane de euro.

DSC04286“Zona de sud are circa 86 de hoteluri cu peste 120.000 de locuri de cazare, adică peste 60% din resursa de cazare a litoralului nostru, dintre care 8-9 hoteluri oferă servicii all inclusive. În plus, sunt 13 izvoare termale ce pot fi exploatate în totalitate în baze de tratament”, au mai spus oficialii primăriei Mangalia şi ANAT.

Iar toate aceste investiţii nu au trecut neobservate de turiştii români. Cea mai mare parte a unităţilor vizitate în infotripul ANAT au raportat la final de iunie un grad de ocupare peste 80% (câteva unităţi au doar jumătate dintre camere pline, vremea nefavorabilă fiind un factor important), pentru următoarele două luni ale sezonului de vară fiind ocupate 100%.

Ce ne atrage?

Preţul ar putea fi unul dintre factorii cheie pentru fluxul ridicat de turişti, cele mai multe unităţi practicând aceleaşi tarife ca şi în urmă cu un an: în plin sezon, o cameră dublă cu mic dejun inclus porneşte de la 150-200 lei pe noapte în cadrul unităţilor de trei stele şi de la 250 lei în sus pentru cele de patru stele. Ba mai mult: dacă pachetele au fost contractate prin intermediul agenţiilor de turism sau printr alte programe derulate de ANAT (de exemplu early booking sau O săptămână la mare), oaspeţii hotelurilor pot beneficia de o reducere substanţială, care ajunge chiar şi la 50%. De altfel, în acest an, circa 30% dintre sejururile de pe litoral au fost achiziţionate prin programele de vacanţe timpurii. DSC04126

Serviciile all inclusive sau facilităţile pentru familiile cu copii sunt, de asemenea, la mare căutare printre turiştii care vin în staţiunile din sudul litoralului. Nu uităm nici de tratamentele balneo, care aduc unităţilor circa jumătate dintre venituri, şi care sunt la mare căutare şi printre turiştii din afara graniţelor noastre.

Miza pe străini

“Oaspeţii străini vin pentru procedurile medicale care se fac la policlinica Doina. Dacă românii stau în medie 6-7 zile, străinii vin chiar şi pentru o lună întreagă”, ne-a declarat Viorica Diaconu, director de turism în cadrul hotelului 2D din Neptun.

“Străinii vin pentru pachetele wellness şi stau cel puţin 7 zile”, a adăugat şi Stelian Hagi, directorul general al Cocor SPA Neptun.

Cum sezonul de vară 2014 se arată unul plin, hotelierii mizează pe un plus de cel puţin 10% al veniturilor.

Din datele INS, anul trecut circa 2 milioane de turişti au ales să-şi petreacă vacanţa pe litoralul românesc. Iar numărul lor va fi în creştere în acest an. Situaţia politică tensionată din Ucraina va impinge turiştii moldoveni şi ucrainieni spre litoralul românesc. În plus, problemele recente din Bulgaria vor ţine acasă un număr destul de mare de români.

“Este o conjunctură importantă în acest moment şi este o oportunitate ca România să iasă în faţă. Eu consider Republica Moldova ca fiind o piaţă importantă care ne poate aduce câteva zeci de mii de turişti dornici să cheltuiască. Ne uităm mereu la cei câţiva mii de turişti germani pe care îi aduce TUI în România. Evident, este important să fii în catalogul TUI, dar avem o piaţă importantă şi neexploatată mult mai aproape de noi”, a precizat Corina Martin. Potrivit acesteia, în Chişinău se va desfăşura o campanie de panotaj stradal de promovare a litoralului nostru, campanie ce se va întinde şi în 2015.

Să vină şi de acolo salvarea staţiunilor din sudul litoralului? Dacă hotelierii îşi joacă bine cărţile, cu siguranţă da! Deja percepţia românilor a început să se schimbe iar staţiunile din zona de sud a litoralului nostru încep să prindă iar aripi.

“Litoralul Verde” este o marcă prin care agenţiile ANAT doresc să susţină stațiunile Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, Vama Veche.

Prima acțiune de promovare a “Litoralului Verde” inițiată de către ANAT a fost vizitarea hotelurilor Cocor Spa, 2D Hotel& Spa și Decebal din Neptun, Cleopatra (Saturn), Complexul Steaua de Mare, Dunărea, Europa și Complex Bran-Brad-Bega din Eforie Nord, Majestic, Tismana si Delta din Jupiter, Melodia, Afrodita și Sunquest din Venus, Paradiso din Mangalia.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *