În această săptămână, vă vom prezenta Egiptul … altfel! Între trecut și prezent… sărăcie și lux! Vă vom spune cum a fost drumul nostru...

egipt_2014În această săptămână, vă vom prezenta Egiptul … altfel! Între trecut și prezent… sărăcie și lux! Vă vom spune cum a fost drumul nostru de la Luxor la Aswan … de la Cairo la Hurghada, dar mai mult decât atât, vom lăsa imaginile (realizate cu un Sony a7) să vorbească pentru noi. Înainte de a începe jurnalul de călătorie vă mai spunem doar atât: a fost experiență de neuitat pe care fiecare dintre voi ar putea să o trăiască. Până la urmă Egiptul este doar la 3 ore distanță.

Înainte de a pleca în Egipt este musai să vă documentați, iar multitudinea de ghiduri de pe piață este arhisuficientă pentru a afla ce să vă puneți în bagaj, dar și ce să lăsați acasă. Ce aveți voie să faceți sau care sunt regulile pentru a nu deranja tradițiile dintr-o țară străină. Eu am ales ghidul din Biblioteca Adevărul – National Geographic Traveler din care am extras recomandările cunoscătorilor și sfaturile celor care au trăit experiențele autentice și au străbătut trasee inedite în Egipt. Printre sfaturile mele este să luați de acasă o „mini-trusă” medicală din care să nu lipsească: plasturi, tablete antidiareice (Imodium), pastile pentru dureri de cap și, bineînțeles, cremă pentru protecția solară. Acestea vă vor fi de real folos în timpul croazierei pe Nil (între Luxor și Aswan). Mai puneți în bagaj și șervețele umede pe care să le purtați în geantă pe tot parcursul călătoriei. Nu uitați de o pălărie care să vă apere zi de zi de soare, dar și de o soluție împotriva insectelor. Nu beți decât apă îmbuteliată! Nu e deloc scumpă.

Cu bagajul gata făcut m-am îndreptat, în jurul prânzului, spre aeroport și chiar dacă zborul companiei egiptene Nesma Airlines s-a lăsat așteptat (circa o oră întârziere față de ora anunțată inițial) entuziasmul infotrip-ului și descoperirea Egiptului antic au făcut ca timpul să zboare mult mai repede. Îmbarcat în avion eram gata de o călătorie spre necunoscut, chiar dacă citisem și văzusem multe documentare înainte de această expereință inedită. Ajuns la Hurghada m-am alăturat grupului de jurnaliști de la Cluj și București, iar după un drum de 20 de minute ne-am cazat și am luat cina la hotelul Caribbean World Soma Bay 5*ALL. A doua zi, la șase dimineașa, porneam cu autocarul de la Hurghada la Luxor pentru a ne îmbarca pe un vas de croazieră pe Nil pentru trei nopți.

Drumul, prin deșert, l-am străbătut în circa 4 ore. Am oprit o singură dată și aici a fost, practic, primul contact cu Egiptul. Am fost asaltați de comercianți ambulanți care încercau să ne vândă propriile produse, dar și de cerșetori care în schimbul unui dolar agreau să faci poze cu ei sau cu magărușul pe care îl aveau în dotare. Chiar agasanți cu turiștii în multe momente, localnicii negociau prețul produselor pe care le vindeau. Ghidul nostru (Feri Deak) ne-a învățat, însă, încă de pe drum cum stau lucrurile în Egipt, iar un preț bun înseamna să îi convingi să îți vândă cu sub 50-60% din ceea ce ei cereau inițial. Sau poate chiar mai mult. Trucul a funcționat, iar prietenii din grup și-au cumpăat deja primele suveniruri sau câteva eșarfe pe care le-au transformat, ulterior, în turbane.

Ajunși în Luxor am luat prânzul pe vasul de croazieră, un adevărat bloc plutitor. Camera dublă cu baie nu se deosebea cu nimic de o cameră a unui hotel de lux. Iar în interiorul vasului, echipat cu sala de mese, club, magazin, șezlonguri și piscină pe punte, luxul era ca la el acasă. După-amiază, programul nostru include vizitarea templelor Karnak și Luxor, iar apoi cina și cazarea tot pe vas.

Am descins, imediat, după prânz în Luxor, zis și orașul palatelor, o urbe cu o populație de circa 150.000 de locuitori. Orașul s-a extins datorită turismului, iar aici se găsesc unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada Egiptului antic. Cu biletul în mână am intrat în templul din Luxor, unul dintre punctele cele mai importante vizitate de turiști. Impunător prin proporțiile pe care le are, templul a fost clădit în în cea mai mare parte în timpul faraonului Amenophis III și a fost ridicat în cinstea zeului Amun. În timpul lui Ramses II va fi construită coloana cu obeliscul, iar în timpul lui Nektanebos I se realizează curtea cu piloni. Alexandru cel Mare lasă să fie reclădit sanctuarul, astfel că în loc de patru coloane care susțineau acoperișul a fost o construită o capelă. În timpul romanilor templul va fi integrat într-o fortăreață, iar în perioada creștină în interiorul templului se vor construi patru biserici.

Am aflat că de aici a fost dus la Paris, în piața Concorde, unul din obeliscurile de granit. La intrarea în templul din Luxor se vede drumul sfinxilor (3 km) care îl leagă de templul din Karnak. Tot aici, lângă statuia monumentală al lui Ramses II se află moschea albă unde se găsesc osemintele lui „Abū l-Haggāg”. Un alt obiect demn de vizitare este muzeul din Luxor.

Drumul lung din prima zi și căldura de peste 40 de grade din Egipt nu ne-au oprit să vedem și Templul din Karnak. Am aflat că Templul lui Amon-Ra din Karnak este cea mai importantă clădire a complexului monumental și cel mai mare edificiu cu destinație religioasă construit vreodată. Numele antic al cetății era Ipetisut (“cel mai ales dintre locuri”), aceasta reflectând superioritatea templului asupra altor clădiri de cult egiptene. După o lungă alee, încadrată de sfincși sculptați în piatră, urmează intrarea în templu, formată din piloni uriași și obeliscuri împodobite cu steaguri și statuile faraonilor. Sala festivă are trei nave centrale mai mari și două laterale mai mici. Este o sală hipostilă, de dimensiuni impresionante: 103×52 m. Unele coloane au peste 19 m înălțime. Pereții erau decorați cu imagini înfățișând faptele de arme ale faraonilor însoțite de comentarii în hieroglife. Într-adevăr, dimensiunile templului sunt impresionante: Catedrala Saint Paul din Londra sau celebrul Notre Dame din Paris ar fi pierdute între pereții lui. Împreună cu toate vestigiile arheologice din Theba, complexul monumental de la Karnak a fost inclus, în 1979, pe lista Patrimoniului mondial UNESCO.

Ziua s-a încheiat printr-o vizită la o parfumerie locală și o plimbare cu caleașca prin Luxor. Cu toate că am remarcat multă sărăcie și mizerie în acest oraș, oamenii zâmbeau la fiecare pas turiștilor ce le străbăteau urbea (adică noi – un grup de 20 de jurnaliști români alături de ghizii locali, dar și de însoțitorii de la Kartago Tours din țară). În plus, cu toate că am plătit conform înțelegerii inițiale, la finalul călătoriei, căruțașul nu s-a lasat până nu ne-a mai „smuls” 2-3 dolari. Altora, chiar mai mult. Ne-am îmbarcat din nou pe vas care, a doua zi, urma să ne ducă într-un trip de 3 zile pe Nil.

În episodul de mâine vă vom spune cum a fost pe Valea Regilor, cum arată Coloșii din Memnon, dar și cât de impunător este  Templul Reginei Hatshepsut. Prânzul și distracția … pe vas în timp ce se naviga către Esna și apoi către Edfu.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *