Opinie: Ce sta la baza antreprenoriatului Opinie: Ce sta la baza antreprenoriatului
Nevoia unei baze morale a revenit în toate subiectele discutate cu antreprenorii în întâlnirile de la Cluj şi Timişoara, organizate de EY România pentru... Opinie: Ce sta la baza antreprenoriatului

Nevoia unei baze morale a revenit în toate subiectele discutate cu antreprenorii în întâlnirile de la Cluj şi Timişoara, organizate de EY România pentru a identifica măsurile cele mai importante care ar dezvolta mediul antreprenorial românesc. Deşi subiectele discutate, plecând de la concluziile Barometrului antreprenorial românesc, au fost destul de diferite: impozitare, acces la finanţare, cultură antreprenorială, educaţie antreprenorială şi sprijin coordonat din partea asociaţiilor specializate în antreprenoriat, ideea recurentă a fost aceeaşi.

Este nevoie de o bază morală – această teză a reapărut spusă ca atare sau subînţeleasă în tot ce se discuta. Nu, subiectul eticii nu e desuet şi da, dintre orice alte probleme cu care se confruntă antreprenorii, aceştia au ales să vorbească cel mai mult despre bunul simţ. Antreprenorii consideră că plecând de la o asemenea bază afacerile ar fi mult mai prospere în România. Nu impozitele mai scăzute, nu finanţarea din abundenţă sau orice alt sprijin oferit oamenilor de afaceri.

Se discută de mult timp despre lipsa modelelor cu adevărat valoroase, de inversarea valorilor şi de alte sintagme care pot suna pompos. Dar poate nu ne-am fi aşteptat ca moralitatea şi caracterul să aibă “potenţial economic” (de multe ori legătura pe care o fac românii este inversă, cei care „se descurcă” o duc mai bine).

Şi poate nu ne-am fi aşteptat de la antreprenori, persoane extrem de pragmatice, orientate spre acţiune şi spre rezultate, să considere de primă importanţă ceva atât de intangibil. Cu toate acestea, caracterul, bunul simţ, punctualitatea, corectitudinea, respectul, principiul “nu se poate şi aşa“, atitudinea pozitivă faţă de muncă şi faţă de iniţiativa personală au fost subliniate ca o condiţie necesară care ar revoluţiona mediul de business românesc, fie că e vorba despre angajaţi, de partenerii de afaceri, de funcţionarul public la care plăteşti impozite sau de funcţionarul bancar care îţi analizează dosarul de credit.

Să ne gândim cum ar creşte economia şi cât de mult am prospera dacă, de exemplu, de mâine, aşa-zişi oameni de afaceri nu s-ar gândi cum să facă business la negru, ci şi-ar plăti impozitele. Cu siguranţă presiunea fiscală asupra economiei reale s-ar reduce şi economia ar creşte. Ce s-ar întâmpla dacă, de exemplu, mai mulţi funcţionari de la orice ghişeu administrativ şi-ar respecta mai mult munca? De asemenea, cum s-ar întâmpla lucrurile dacă din şcoală ar ieşi mai mulţi copii cu iniţiativă, cu respect pentru muncă şi care nu consideră copiatul o alternativă.

Nu sunt întrebări retorice şi nu e utopie, lucrurile se întâmplă aşa în alte state şi, mai devreme sau mai târziu, se vor întâmpla şi la noi. Cu cât mai mulţi dintre noi vor juca mai curând acest exerciţiu de imaginaţie şi nu vor respinge aceste idei ca îndepărtate sau idealiste, cu atât mai repede le vom vedea în realitate. Iar antreprenorii români sunt printre cei care văd cel mai clar valoarea economică a bunului simţ şi legătura cauzală dintre principii sănătoase şi creşterea economică.

Autor: Mihaela Matei, Special Projects Communication Officer şi Coordonatoarea proiectului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc, EY România

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *