Cu toate că Zona Euro a intrat pe tendinţă de creştere, e de aşteptat ca ritmul redresării să rămână semnificativ în urma altor economii...
euroCu toate că Zona Euro a intrat pe tendinţă de creştere, e de aşteptat ca ritmul redresării să rămână semnificativ în urma altor economii mari – se arată în raportul EY Eurozone Forecast (EEF).

Conform prognozei Ernst&Young, PIB-ul Zonei Euro va atinge în 2018 o creştere estimată de aproximativ 5% comparativ cu vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare. Prognoza EEF estimează că, spre deosebire de Zona Euro, PIB-ul Marii Britanii şi cel al S.U.A. vor înregistra creşteri de 12% şi respectiv de 23% în aceeaşi perioadă.

După doi ani de declin, previziunile estimează o creştere economică modestă de 1% în Zona Euro pentru anul 2014, urmată de o uşoară accelerare, de până la 1,4%, în 2015. Pentru perioada 2016-2018, se prognozează o uşoară intensificare de ritm, estimându-se o creştere de aproximativ 1,6% pe an. Privită cu un optimism prudent, se aşteaptă o redresare treptată a cheltuielilor de consum şi a investiţiilor.

Revenirea la o creştere modestă şi stabilizarea serviciului datoriilor ar trebui să echivaleze cu o îndepărtare de posibilitatea ruperii Zonei Euro. Aderarea Letoniei la începutul acestui an şi aderarea probabilă a Lituaniei anul viitor au impulsionat încrederea în moneda unică.

Divergenţele de creştere economică se amplifică în ţările nucleu

Previziunile estimează un ritm diferit de redresare a diferitelor state membre. Aceste divergenţe de creştere nu sunt o noutate, însă acum diferenţa nu mai apare doar între ţările nucleu şi cele periferice. Unele dintre ţările periferice care au implementat reforme dure de austeritate în ultimii ani, în special Spania şi Irlanda, beneficiază acum în urma creşterii comerţului global. EEF prognozează o creştere a PIB-ului Irlandei de 1,8% în acest an, în timp ce pentru Spania estimează o creştere de 0,8%. Cea mai rapidă creştere din Zona Euro este aşteptată pentru cel mai nou membru, Letonia, de peste 4%, urmată de Estonia cu 2,5%.

La polul opus, rata de creştere a PIB-ului în Franţa este prognozată la doar 0,7%, sub media Zonei Euro. Alte ţări nucleu, incluzând aici Belgia, Olanda şi Finlanda, vor înregistra creşteri lente, adăugând un alt factor de îngrijorare în legătură cu perspectivele pe termen mediu.

Deflaţia – ameninţare pentru creştere

Ca urmare a continuării ameninţării deflaţiei, BCE ar putea fi nevoită să relaxeze politica monetară. Ultimele date privind inflaţia au arătat că ameninţarea deflaţiei este foarte reală şi, chiar dacă se ia în calcul o revenire stabilă, se aşteaptă ca inflaţia să rămână mult sub ţinta BCE pentru o bună perioadă de timp.

EEF prognozează pentru 2014 o inflaţie medie de doar 1,1% în Zona Euro, urmată de o creştere modestă, la 1,5%, în 2015. Deflaţia ar creşte valoarea reală a datoriilor, micşorând în acelaşi timp veniturile din taxe. Ca urmare, reducerea gradului de îndatorare va trebui continuată prin noi măsuri de austeritate şi, în cel mai rău caz, prin restructurarea datoriilor.

Rata şomajului se menţine la un nivel ridicat

Rata şomajului la nivelul Zonei Euro s-a stabilizat la un nivel de aproximativ 12% în ultimele luni iar ţările cu cele mai ridicate rate ale şomajului, cum ar fi Grecia şi Spania, au raportat doar creşteri mici. Cu toate acestea, redresarea slabă prognozată de studiul EY pentru Zona Euro, combinată cu eforturile companiilor de îmbunătăţire a profitabilităţii şi productivităţii în contextul condiţiilor restrictive de creditare, va genera doar o scădere foarte uşoară a şomajului în următorii doi ani.

Previziunile arată o rată medie a şomajului de 12% în Zona Euro, pentru 2014, uşor mai scăzută decât în 2013, urmată de o scădere graduală până la 11% în 2018. Dar, corelate cu ratele de creştere a PIB-ului, diferenţele de pe pieţele forţei de muncă din statele membre vor persista. Rata şomajului din Grecia este aşteptată să crească la 28% în acest an, înainte de a scădea uşor, la mai puţin de 25% în 2018, în timp ce rata şomajului din Spania este aşteptată să scadă la 25% în acest an, ajungând apoi la 23% în 2018. Spre deosebire, Austria şi Germania vor continua să aibă cele mai mici rate ale şomajului, de aproximativ 4,5% şi, respectiv, 5,3% în perioada 2014-2018.

În timp ce nivelurile actuale ale şomajului în unele ţări din Zona Euro sunt îngrijorator de mari, şomajul în rândul tinerilor reprezintă o îngrijorare şi mai mare, mai ales în cazul economiilor periferice. Spania şi Grecia au rate ale şomajului în rândul tinerilor de peste 50%, în timp ce Slovacia, Italia şi Portugalia au rate de peste 30%.

“Zona Euro a parcurs un drum dificil în ultimele 12 luni şi riscul de destrămare a uniunii monetare pare să se fi redus simţitor. Cu toate acestea, riscurile cum ar fi deflaţia, amplificarea divergenţelor de creştere economică între ţările nucleu, precum şi costurile sociale generate de rata crescută a şomajului persistă, făcând ca perspectivele de creştere pe termen mediu şi lung să se menţină modeste comparativ cu standardele istorice”, spune Bogdan Ion, Country Manager Partner, EY România.

„Referitor la economia românească, Comisia Europeană estimează o creştere de 2,3% în 2014, mult peste creşterea prognozată pentru Zona Euro (1,2%) şi peste creşterea din Uniunea Europeană (1,5%). Este un ritm bun de creştere, dar insuficient având în vedere decalajele structurale ale economiei româneşti. În acelaşi timp, inflaţia anuală medie este estimată de Comisie să încetinească la 2,4% în 2014, în timp ce şomajul este estimat la 7,2% în 2014, cu perspective de scădere începând cu 2015”, concluzionează Bogdan Ion.

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele ale Băncii Centrale Europene pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a realiza prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *