În pofida creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, arată concluziile studiului GfK Climatul de...
romania_saraciÎn pofida creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, arată concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa pentru al patrulea trimestru al lui 2013.

Acest lucru reiese, de exemplu, şi din datele privind puterea de cumpărare. Potrivit GfK, în 2013, puterea de cumpărare per capita era în medie de €3.491. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană. Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranţa consumatorilor români de a avea mai mulţi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este şi ea în creştere. Cu toate că indicatorul dorinţei de cumpărare rămâne în mod clar negativ, la -12,1 puncte, spre sfârşitul anului se înregistra o tendinţă clar ascendentă.

Totuși, Comisia Europeană (CE) este optimistă în ceea ce priveşte viitorul. Şi în acest an se anticipează o creştere solidă pentru Europa. Cu toate că CE preconizează o creştere zero pentru 2013 în ansamblu, pentru anul în curs este prevăzută o creştere de 1,4 procente, aceasta urmând chiar să ajungă la 1,9 procente în 2015. Există însă, în continuare, diferenţe majore între diferitele state membre ale UE. Ţările baltice, respectiv Estonia, Letonia şi Lituania, anticipează rate de creştere cuprinse între 3 procente şi 4 procente. Experţii din Bruxelles preconizează că anul acesta performanţele economice ale ţărilor UE aflate în centrul crizei, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia şi Spania, vor înregistra doar uşoare îmbunătăţiri. Ciprul şi Slovenia vor trebui chiar să aştepte încă un an pentru ca economiile lor să înregistreze din nou rate de creştere.

Deși consolidarea bugetelor şi reformele structurale au pus bazele redresării, rata şomajului nu va scădea imediat. Este adevărat că valoarea producţiei şi a comenzilor preluate a crescut pentru a patra oară consecutiv în octombrie, însă rata de redresare continuă să fie foarte lentă. Ratele slabe de creştere a producţiei şi comenzilor preluate sunt prea mici pentru a determina societăţile comerciale să angajeze personal suplimentar. CE nu anticipează o scădere accentuată a şomajului nici în Europa, şi nici în zona euro. Rata şomajului în cele 18 ţări din zona euro va continua probabil să rămână la fel de ridicată în 2014 ca şi în anul anterior, situându-se la 12,2 procente. CE anticipează o uşoară scădere, respectiv 11,8 procente, pentru 2015.

Această tendinţă pozitivă în Europa a fost reflectată în mod clar în progresul diferiţilor indicatori de-a lungul ultimului an. În decembrie 2012, valoarea medie pentru indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situa la -42 puncte, urcând la -31,9 puncte în martie 2013, şi respectiv la -29 puncte în iunie. În septembrie 2013, indicatorul înregistra o ameliorare de 35 puncte, ajungând la +6 puncte şi revenind pentru prima dată la o valoare pozitivă. În decembrie 2013, indicatorul urcase la +14 puncte.

Aşteptările privind veniturile au înregistrat o tendinţă pozitivă similară. Valoarea medie pentru decembrie 2012 era de -51 puncte. În martie şi iunie 2013, valoarea se ridicase la -42,6 puncte, şi respectiv -40 puncte. Acest indicator a înregistrat de asemenea o creştere considerabilă, de 23 puncte, în septembrie 2013, când valoarea medie se situa la -17 puncte. În decembrie 2013, valoarea crescuse din nou uşor, ajungând la -12 puncte.

Evoluţia dorinţei de cumpărare nu a fost la fel de semnificativă, însă, pe de altă parte, nici valorile medii ale acesteia nu au fost la fel de scăzute. La nivel de Europa, indicatorul se situa la -33 puncte în decembrie 2012, respectiv la -28,3 puncte în martie 2013. În iunie indicatorul se schimbase prea puţin (-28 puncte), însă, în trimestrul trei, acesta înregistra o îmbunătăţire notabilă, de 14 puncte, ajungând la -14 puncte. Indicatorul se îmbunătăţise şi mai mult în decembrie, înregistrând la finele anului o valoare de -10 puncte.

România: exporturile puternice stau la baza creşterii

Economia este din nou în creştere în România. Cu toate că în 2012 PIB a crescut cu numai 0,7 faţă de anul precedent, creşterea a fost de 1,8 procente în prima jumătate a lui 2013, fiind şi mai ridicată în al treilea trimestru, respectiv de 4,1 procente. Pentru 2013 în ansamblu, se preconizează o creştere de peste două procente, tendinţa fiind ascendentă. FMI anticipează, pentru anii care urmează, o creştere cuprinsă între 2,5 procente (2015) şi 3,5 procente (2018). Această evoluţie pozitivă este atribuibilă în primul rând cererii ridicate pentru produse româneşti pe piaţa externă.

În perioada ianuarie – septembrie 2013, exporturile au crescut cu aproape 9 procente comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Industria auto în special este căutată în afara graniţelor României. Situată la 0,3 procente, creşterea înregistrată în consumul privat a fost slabă comparativ cu anul precedent. Însă, în previziunea sa de toamnă privind anul în curs şi anul care urmează, CE anticipează o redresare semnificativă atât în ceea ce priveşte consumul privat, cât şi cheltuielile guvernamentale.

romania_salarii

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *