88% dintre antreprenorii români consideră că accesul la finanţare este dificil sau foarte dificil. În acelaşi timp, aproape jumătate dintre antreprenori (48%) spun că...
antreprenoriat88% dintre antreprenorii români consideră că accesul la finanţare este dificil sau foarte dificil. În acelaşi timp, aproape jumătate dintre antreprenori (48%) spun că accesul la finanţare s-a deteriorat în 2013 comparativ cu anul anterior, iar 27% nu văd niciun progres, conform studiului EY – Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013.

Antreprenorii vorbesc este un barometru anual, realizat de EY şi ajuns la a doua ediţie, care măsoară percepţiile antreprenorilor din România în privinţa a cinci factori fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat pentru susţinerea antreprenoriatului.

„Antreprenorii joacă un rol vital în orice economie sănătoasă. De aceea, este foarte important să măsurăm percepţiile acestora în privinţa celor mai importanţi factori care susţin sau nu antreprenoriatul, iar toate părţile interesate de dezvoltarea acestuia (autorităţile, antreprenorii înşişi, finanţatorii, corporaţiile) să le sprijine priorităţile. Din studiul nostru rezultă că aceste priorităţi sunt în primul rând în domeniul fiscal, al accesului la finanţare şi referitoare la percepţia societăţii asupra iniţiativei personale”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Faţă de ediţia de anul trecut, în care sursele de finanţare, precum capitalul de risc (venture capital), angel investors şi private equity nu erau cunoscute, în acest an aceste instrumente de finanţare sunt văzute cu potenţialul de impact cel mai important asupra afacerilor antreprenoriale, după creditele bancare.

Reglementare şi impozitare – primele două priorităţi sunt stabilitatea şi simplificarea legislativă

În ciuda dificultăţii de a găsi finanţare, antreprenorii nu consideră obţinerea de fonduri ca fiind cel mai mare obstacol în crearea şi dezvoltarea unei firme în România. Incertitudinea mediului fiscal, birocraţia şi nivelul taxelor sunt considerate cele mai mari obstacole (cu 43% din răspunsuri), iar 87% dintre respondenţi au afirmat că nu sunt vizibile progrese în ultimul an: 72% consideră că mediul de reglementare şi impozitare s-a deteriorat în 2013, comparativ cu anul precedent, iar 15% nu văd nicio schimbare.

Majoritatea antreprenorilor români (94%) cred că asigurarea stabilităţii sistemului de reglementare şi fiscalizare şi simplificarea legilor (91%) sunt cele mai importante două priorităţi fiscale pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România, chiar înaintea reducerii nivelului taxelor şi impozitelor.

În acelaşi timp, antreprenorii şi-au manifestat dorinţa deschiderii unei linii directe de comunicare cu autorităţile prin care să îşi exprime problemele şi preocupările legate de mediul de reglementare, ceea ce indică nevoia antreprenorilor de a fi consultaţi atunci când se emit legi cu impact asupra mediului de afaceri.

Cultură antreprenorială: Societatea românească nu susţine spiritul întreprinzător

Percepţiile antreprenorilor în privinţa mentalităţilor româneşti asociate antreprenoriatului sunt de asemenea negative: 59% dintre aceştia consideră că societatea românească nu sprijină spiritul întreprinzător, faţă de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană şi 29% dintre respondenţii ţărilor G20.

Din punctul de vedere al percepţiei pozitive faţă de antreprenori, România ocupă locul 18 din 21 de ţări analizate în Barometrul antreprenoriatului (ediţia românească şi ediţia G20), cu doar 35% dintre răspunsuri.

Întrebaţi dacă văd progrese în modul în care românii valorizează antreprenoriatul, răspunsurile sunt destul de echilibrate: 26% afirmă că percepţia s-a deteriorat în anul 2013, iar 35% cred că s-a îmbunătăţit, în timp ce restul nu văd nicio schimbare.

Este de remarcat, însă, asimetria de percepţie între antreprenorii sub 40 de ani şi cei peste 40 de ani: pentru aproape jumătate dintre antreprenorii tineri (46%), percepţia faţă de antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an, în timp ce antreprenorii maturi consideră în procentul cel mai mare că această percepţie s-a deteriorat (34%), ceea ce se poate traduce printr-o disponibilitate mai mare a tinerilor de a deveni antreprenori, pe măsură ce percepţia faţă de această opţiune de carieră se îmbunătăţeşte la generaţiile noi.

România întrecută doar de Brazilia la toleranţa la risc

Frica de eşec rămâne, însă, una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Doar 14% dintre respondenţi cred că societatea românească tolerează eşecul în afaceri, în timp ce 81% consideră că acesta va reprezenta o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un eşec în carieră sau indică lipsa abilităţilor necesare. Doar 5% dintre respondenţi cred că eşecul în afaceri e văzut ca un prilej de învăţare. Din 21 de ţări analizate, România este penultima la atitudinea pozitivă faţă de risc şi eşec, urmată doar de Brazilia.

La fel ca la ediţia de anul trecut a barometrului şi în linie cu răspunsurile antreprenorilor de la nivelul Uniunii Europene, antreprenorii români consideră că îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor ar avea cel mai mare impact asupra percepţiei în societate a antreprenoriatului (52% dintre respondenţi).

Educaţie antreprenorială: 58% dintre antreprenori consideră că s-a îmbunătăţit în 2013

Singura percepţie majoritar pozitivă a antreprenorilor români care au răspuns chestionarului EY este cea privind educaţia: 58% dintre antreprenori susţin că educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în 2013. Deşi efectele educaţiei nu se văd imediat, trebuie remarcat faptul că, din anul 2010, educaţia antreprenorială a devenit materie obligatorie de studiu pentru elevii români de liceu din clasa a X-a.

Pe lângă educaţia formală, însă, antreprenorii au mare nevoie pentru dezvoltarea afacerii de sfaturile oferite din experienţa personală de antreprenori deja maturi, care au întâlnit şi depăşit obstacole financiare, operaţionale şi mentale tipice drumului de antreprenor. Iar 80% dintre antreprenorii cu experienţă care au răspuns sondajului spun că mentorează, într-un cadru organizat sau informal, antreprenori aflaţi la început de drum.

Sprijin coordonat: măsurile guvernamentale şi cluburile de antreprenori sunt văzute ca având cel mai mare potenţial de impact

Pe lângă mentorat, antreprenorii au nevoie şi de sprijinul coordonat oferit de organizaţiile specializate, precum cluburile şi asociaţiile de antreprenori, reţele informale de antreprenori, agenţiile guvernamentale, incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri. Cei mai mulţi antreprenori, 40%, consideră că ajutorul oferit de acestea s-a îmbunătăţit în ultimul an. Antreprenorii tineri (sub 40 de ani) au o percepţie mai optimistă: aproape jumătate (48%) cred că sprijinul coordonat a cunoscut o evoluţie pozitivă în 2013, faţă de doar 35% dintre antreprenorii maturi.

În general, întrebaţi care este acţiunea/organizaţia care ar avea cel mai mare impact asupra dezvoltării antreprenoriatului, oamenii de afaceri indică guvernul, prin programe dedicate start-up-urilor şi antreprenorilor, ceea ce demonstrează nevoia mare a antreprenorilor români ca ecosistemul antreprenorial să fie sprijinit puternic de stat.

Pe lângă programele guvernamentale, antreprenorii indică cluburile antreprenorilor şi asociaţiile acestora ca fiind la fel de importante pe termen lung pentru dezvoltarea antreprenoriatului. De altfel, 45% dintre respondenţi afirmă că sunt membri ai unor cluburi şi asociaţii de antreprenori, un procent totuşi mai mic decât la nivel european. În Uniunea Europeană, 63% dintre antreprenori fac parte din asemenea organizaţii sau au făcut parte în ultimii trei ani.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *