Pentru că zăpada şi gerul au revenit de o săptămână şi îşi fac de cap prin ţară, avem câteva sfaturi utile pentru a vă...
iarnaPentru că zăpada şi gerul au revenit de o săptămână şi îşi fac de cap prin ţară, avem câteva sfaturi utile pentru a vă proteja sănătatea în sezonul rece, mai ales dacă viscolul vă prinde pe drum sau antrenamentul de sală înseamnă de fapt câteva ore în care încercaţi să scoateţi maşina din troiene. Expunerea îndelungată la temperaturi scăzute, însoţite de umezeală şi vânt afectează în special zonele cutanate expuse, dar şi extremităţile: fața, nasul, urechile, degetele mâinilor, picioarele, determinând astfel apariţia degerăturilor.

Acestea sunt leziuni ale ţesuturilor care se pot manifesta doar la suprafaţa pielii sau în profunzime, la nivelul tendoanelor, articulaţiilor şi muşchilor. În general, în cazul expunerii de scurtă durată la frig, pielea capăta o nuanţă roşiatică din cauza îngheţului, care se poate remedia prin aplicarea unei creme ce are în compoziţie extract de galbenele. Însă, în cazul degerăturilor, lichidul din interiorul ţesutului pielii se congelează, rezultând apariţia cheagurilor de sânge în vasele sanguine şi provocând îngreunarea circulaţiei oxigenului în sânge, esenţial pentru buna funcţionare a ţesuturilor. În aceste condiţii, este necesară o vizită la medic pentru a reduce pe cât posibil daunele provocate ţesutului epitelial.

Inedit: Cineva se bucură de zăpadă – 15 fotografii de iarnă!

Cum se manifestă? – în funcţie de gravitatea şi ţesuturile afectate, degerăturile se clasifica astfel:

Degerături de gradul I – formă uşoară, afectează doar suprafaţa pielii, provocând dureri şi mâncărime. Apar pe piele pete albe sau galbene şi provoacă senzaţie de amorţeală. Nu cauzează daune permanente.

• Degerături de gradul II – pielea îngheaţă şi devine aspră, însă ţesuturile adânci nu sunt afectate. Apar leziuni închise la culoare, dar care se vindecă în trei-patru săptămâni dacă sunt tratate corespunzător. Pielea afectată este sensibilă şi provoacă dureri la atingere.

• Degerături gradul III – formă gravă, se remarcă degerături profunde care pătrund până în ţesuturile adânci. Este momentul când muşchii, tendoanele, vasele de sânge şi nervii pot congela, astfel că stimulii nu mai fac corpul să reacţioneze. Persoana afectată este supusă riscului de a-şi pierde permanent membrele sau simţurile, astfel că este necesară intervenţia chirurgicală dacă se localizează cangrena.

Cum se tratează?

• Zona afectată trebuie încălzită sau decongelată treptat, în funcţie de gravitate şi trebuie să se evite o perioadă expunerea la temperaturi scăzute, întrucât rănile se pot agrava.

• Hainele trebuie scoase şi înlocuite cu unele uscate, iar zonele degerate acoperite cu pături.

• Procesul de încălzire tebuie să se deruleze treptat, se recomandă menţinerea zonelor afectate în apă caldă, la temperatura de 34-37 grade celsius, urmată apoi de aplicarea unui pansament steril.

• Se recomandă administrarea de băuturi calde (nu fierbinţi!), pentru redarea echilibrului termic din interior.

Cum se previn degerăturile?

Dr. Tania Bejan, medic specialist Ropharma, recomandă purtarea de îmbrăcăminte adecvată, încorporarea mai multor straturi de haine subţiri ce au rolul de a capta şi reţine căldura. De asemenea, pentru a diminua riscul apariţiei degerăturilor, îmbrăcămintea de suprafaţă şi încălţămintea trebuie să fie impermeabile, deoarece expunerea la umiditate scade drastic temperatura corpului.

• Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în calorii care să furnizeze energie calorică şi termică pentru întreaga zi

• Fumătorii şi persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, pulmonare sau cei care suferă de diabet sunt expuse unui risc mai mare de apariţie a degerăturilor întrucât fluxul sanguin al acestora este mult mai sensibil la temperaturi scăzute. De aceea, aceştia trebuie să se menţină în permanenţă hidrataţi şi să se protejeze în fata umidităţii, vântului şi frigului.

În cazul apariţiilor primelor simptome (mâncărimi şi înroşirea pielii), doctorul Tania Bejan recomandă evitarea:

• Expunerii lângă surse directe de căldură: calorifer, sobă, apă fierbinte, deoarece pacientul şi-a pierdut simţul de a detecta temperaturi ridicate şi se poate arde.

• Masării zonelor afectate de frig

• Administrării de băuturi alcoolice

Dincolo de măsurile de precauţie, există şi anumite tratamente naturiste care ajută la ameliorarea stării pacientului până la vizita medicală: pansamentele cu zer ce ajută la refacerea din interior a zonelor afectate, menţinerea unei stări optime de hidratare şi infuziile cu gălbenele sau cataplasmele cu zeamă de varză ce stimulează circulaţia sanguină, grăbind astfel reechilibrarea termică a organismului. Mai mult decât atât, aceasta recomandă produsele care au ca efect îmbunătăţirea vascularizaţiei şi circulaţiei sângelui, cum este exemplul Resveravit, un supliment care conţine extract uscat din rădăcini de Polygonum cuspidatum sau Memogink.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *