La nivel local, media anuală în ceea ce priveşte consumul de ciocolată pe cap de locuitor este de aproximativ 1 kilogram, cu mult sub...
mondelezLa nivel local, media anuală în ceea ce priveşte consumul de ciocolată pe cap de locuitor este de aproximativ 1 kilogram, cu mult sub media celorlalte state din Europa, au precizat în cadrul unei întâlniri cu presa reprezentanţii filialei locale a Mondelez International (fostul Kraft Foods), unul dintre cei mai mari producători din industria alimentară.

“Piaţa din ţara noastră este în ceea ce numim <perioadă de adolescenţă> comparativ cu alte state europene. Deşi nu ne-am comparat niciodată cu ei, consumul de ciocolată s-a redus mult în ultimii ani. Spre exemplu, în 2005 consumul mediu era undeva la 2 kilograme de ciocolată anual pe cap de locuitor”, a afirmat Simona Potecu, manager în cadrul Mondelez România.

Potrivit acesteia, Marea Britanie este o piaţă matură în ceea ce priveşte segmentul de ciocolată, cu o medie anuală a consumului de 10 kilograme, în timp ce Polonia sau Cehia au o medie anuală de 3 kilograme.

La nivel local, produsele Mondelez ocupă primele trei poziţii în clasamentul celor mai consumate branduri de ciocolată, cu Milka (cel mai mare brand european de ciocolată, cu o valoare totală de 1,5 miliarde de dolari), Poiana şi Africana. Totodată, compania este lider de piaţă şi pe segmentele cafea, cu Jacobs, şi biscuiţi, cu Belvita.

“În 2013, ca volum, am observat o creştere pe toate cele trei segmente unde suntem lideri. Obiectivul nostru este să creştem consumul la nivel local”, a precizat Gerard Chandran, directorul general al Mondelez România.

Acesta a precizat faptul că în primele nouă luni ale acestui an, compania a înregistrat o creştere cu 10% a volumului de produse vândute şi cu 5,4% a veniturilor comparativ cu perioada similară a anului trecut.

La finalul lui 2010 şi începutul lui 2011, compania a derulat un studiu în cinci ţări europene (Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Germania) pentru a înţelege modul în care sunt consumate alimentele , respectiv ocaziile de consum din ziua de azi. Ulterior, studiul a fost realizat şi în ţara noastră.

Astfel, analizând 15.000 de ocazii de utilizare a produselor, compania a identificat o tendinţă esenţială în comportamentul de consum, respectiv luarea unor gustări mai puţin şi mai des, între mese sau în locul meselor, unul dintre principalele motive pentru această schimbare a stilului de viaţă fiind ritmul alert în care ne mişcăm pe parcursul unei zile. “Am denumit acel mic moment de mâncare drept snacking iar noi ne poziţionăm ca şi companie de snacking”, a mai spus Chandran.

Analizând obiceiurile de consum, studiul a arătat faptul că motivele care stau la baza snacking-ului corespund nevolilor fizice (40%), emoţionale (45%) şi de stimulare mentală (15%) ale consumatorilor. În esenţă, pe parcursul unei zile luăm gustări de trei ori şi consumăm 5 produse din categoria snacking (fructe, cafea, apă, biscuiţi, ciocolată, etc.). Totodată, 30% dintre gustări se iau înainte de ora 12, 68% dintre acestea fiind consumate acasă. Potrivit aceluiaşi studiu, fructele sunt cea mai consumată gustare, ciocolata fiind pe locul doi în clasament.

În acelaşi timp, segmentul de snacking are o pondere de 46% în consum, restul de 54% fiind mesele fixe.

“În Europa, piaţa de snacking are o valoare de 367 de miliarde de dolari şi are o creştere cu 50% mai mare decât piaţa băuturilor şi alimentelor în ansamblu”, au mai spus oficialii Mondelez. Producătorul deţine o cotă de piaţă de 34% din segmentul de snacking.

În ceea ce priveşte ţara noastră, tendinţele de consum sunt asemănătoare (Fuel – 41%, Treat – 46%), clasamentul celor mai consumate gustări fiind puţin diferit: românii consumă mai multă cafea (de exemplu, Tassimo este produsul cu cea mai mare rată de creştere de pe categoria sa în România), aceasta fiind urmată de fructe şi ciocolată. O altă tendinţă observată pe piaţa sud-est Europeană este reprezentată de introducerea unei noi categorii de ciocolată Poiana, uşor sărată. “Bulgarii consumă ciocolată mai amăruie şi uşor sărată. Şi românii au reacţionat destul de bine la acest sortiment, un segment separat pentru Poiana”, a completat Simona Potecu. Potrivit acesteia, gama de ciocolată uşor sărată de la Poiana a fost introdusă recent şi în Cehia, urmând să intre şi pe piaţa vest-europeană.

“Informaţiile obţinute în urma acestor studii ne-au ajutat să înţelegem mai bine comportamentul consumatorului, respectiv momentele de consum şi modul în care mărcile şi produsele noastre pot satisface nevoile de consum. În al doilea rând, am aplicat ceea ce am învăţat legat de snacking la brandurile noastre pentru a accesa noi oportunităţi de consum. De exemplu, Mondelez International a introdus pe piaţă biscuiţii Belvita, un produs inovator, ce a fost dezvoltat special pentru micul dejun. Am reuşit astfel să creăm o nouă ocazie de consum pentru biscuiţi”, a mai spus directorul general al Mondelez România.

Potrivit Euromonitor, piaţa românească de snacking este estimată la 3,8 miliarde de dolari (valoarea totală a pieţei autohtone de FMCG este undeva la 18 miliarde de euro), în timp ce în Cehia este circa 4 miliarde de dolari, în Slovacia – 2 miliarde de dolari, Ungaria – 3,2 miliarde de dolari iar în Polonia – 11,8 miliarde de dolari.

Mondelez România are în portofoliul său brandurile Jacobs, Nova Brasilla, Milka, Toblerone, Poiana, belVita şi Oreo, compania fiind prezentă pe piaţa locală din 1994.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *