Națiunile Unite pregătesc la Varșovia o nouă piață globală a carbonului? Singurul expert român independent prezent la cea mai importantă dezbatere pe această temă poate...
Casiana FometescuNațiunile Unite pregătesc la Varșovia o nouă piață globală a carbonului? Singurul expert român independent prezent la cea mai importantă dezbatere pe această temă poate oferi un răspuns.

Săptămâna trecută au început lucrările Conferinței Naţiunilor Unite de la Varșovia privind schimbările climatice COP 19, ce se desfașoară în perioada 11 – 22 noiembrie, iar tema de anul acesta, subiect sensibil în cadrul negocierilor dintre statele membre ONU, o reprezintă crearea premiselor pentru o piață globală a carbonului.

“Este pentru prima dată când statele membre se adună într-un cadru de negociere formal și discută în mod oficial despre acest lucru”, declară Casiana Fometescu, expert al României în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră. “Dacă anul trecut subiectul central al conferinţei a fost prelungirea Protocolului de la Kyoto precum și discuții tehnice privind reportarea AAU*-urilor de la o perioadă la alta de angajament, anul acesta discuțiile sunt de altă natură, mai sofisticată și mai puțin palpabilă, cel puțin pe termen scurt.”

Anul acesta, Conferința Naţiunilor Unite s-a deschis sub impactul catastrofelor naturale din Filipine și Vietnam, fapt ce a atras atenția asupra necesității crescânde privind măsurile de reducere a poluării la nivel global, părțile propunându-și semnarea unui acord global la Paris, în 2015. Prima săptamână a discuțiilor de la Varșovia este destinată segmentului de experți, iar în această săptămână negocierile se vor desfășura la nivel înalt, adoptandu-se și deciziile finale ale conferinței.

“Din discuțiile de săptamâna trecută, devine din ce în ce mai clar că se vor pune bazele unei piețe globale a carbonului prin creearea unei platforme de negociere și schimb de informații privind varietatea mecanismelor și schemelor de tranzacționare naționale și regionale, în cadrul Națiunilor Unite. În aceste zile, la Varșovia, se creează sâmburele pieței internaționale reglementate a emisiilor de gaze cu efect de seră”, transmite de la Varșovia Casiana Fometescu.Casiana Fometescu participă pentru a cincea oară la Conferinţa Internațională a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, fiind singurul observator și consultant independent în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră participant din țara noastră. Conferința găzduiește mii de participanți din aproape 200 de țări, reprezentanți guvernamentali, ai mediului de afaceri, ai celor mai importante organizații de mediu non-guvernamentale și ai mass-media, România fiind reprezentată, de asemenea, la nivel ministerial.

Rapoartele ONU privind schimbările climatice atrag atenţia guvernelor că eforturile pentru combaterea încălzirii globale nu sunt suficiente și că se impune  adoptarea unor măsuri urgente, menite să modereze efectele schimbărilor climatice.

Prin directiva UE 20/20/20  se prevede reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de CO2 (față de 1990) și creșterea până la 20% a ponderii de energie regenerabilă în totalul produs în UE.

Anul trecut, la Doha, în cadrul conferinței Națiunilor Unite COP 18, s-a decis și soarta surplusului de Unități ale Cantității Atribuite (AAU – Assigned Amount Unit), din prima în a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto (2013 – 2020).

Decizia de anul trecut referitoare la AAU-uri nu a fost favorabilă României. Mai precis, la Doha, s-a decis că este posibilă reportarea AAU-rilor din prima în cea de-a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto, însă Uniunea Europeană a declarat oficial că nu va permite statelor membre utilizarea acestor AAU-uri, impunând condiții mult mai stricte față de Națiunile Unite pentru atingerea obiectivului prognozat de reducere a emisiilor. Ca urmare a declarației politice făcută de UE și inclusă în amendamentul Protocolului de la Kyoto agreat la Doha, România nu va mai putea folosi AAU-urile nevalorificate în prima perioadă 2008-2012 (peste 300 milioane AAU-uri de pe urma cărora ar fi putut câștiga în 2010 aproximativ 2,5 miliarde de euro) pentru a-si atinge obiectivele in perioada 2013-2020. Altfel spus, dacă România și-ar fi vândut drepturile nefolosite de emisii, ar fi încasat în perioada 2008-2012 peste 2,5 miliarde de euro, bani pe care i-ar fi putut folosi în retehnologizări și modernizări ale instalațiilor poluante sau în proiecte de reducere a emisiilor de carbon”, este de părere Casiana Fometescu.

Piața certificatelor de emisii de dioxid de carbon își are rădăcinile în 1997, când a fost semnat Protocolul de la Kyoto de către 183 de țări, cea mai notabilă excepție fiind SUA.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *