La finalul lunii octombrie, Forumul Național al Industriilor Culturale și Creative din București a adus la un loc politicieni, investitori, educatori, antreprenori, dar și...
industrii creative 2013_1La finalul lunii octombrie, Forumul Național al Industriilor Culturale și Creative din București a adus la un loc politicieni, investitori, educatori, antreprenori, dar și 400 de tineri artiști, muzicieni, arhitecți, designeri, publicitari sau profesioniști în industria audio-vizualului.  Evenimentul a generat primul discurs public pe tema industriilor creative și culturale românești.

Concluzia generală, extrasă din prezentările reprezentanților Ministerului Economiei și experților europeni, scoate în evidență nevoia unei strategii naționale cu privire la exploatarea creativității autohtone, dar și a construirii unor formațiuni instituționale care să reprezinte interesele sectoarelor creative în fața autorităților publice.

Creativitatea = parte din strategia competitivității economice naționale

O primă măsură pentru susținerea industriilor creative este includerea acestora în strategia națională a competitivității economice, ce va fi publicată de Ministerul Economiei.

”Am inclus o parte importantă dedicată sectoarelor creative românești în strategia pentru competitivitatea economică românească care va fi publicată săptămâna viitoare. Acest domeniu este foarte important pentru dezvoltarea economică și are nevoie de sprijin din partea autorităților”, a declarat Adrian Ciocănea, Secretar de stat la Ministerul Economiei.

Acesta a punctat, de asemenea, cele 3 priorități naționale cu privire la consolidarea sectorului: cartografierea comunităților creative românești, stabilirea unor criterii clare de finanțare pentru industriile creative și formarea unei instituții care să reprezinte vocea sectorului creativ și cultural în fața autorităților publice.

Forumul Industriilor Creative a adus în prim plan două modele de agenții guvernamentele europene pentru susținerea creativității, care ar putea fi adaptate și în România: Hamburg Kreativ Gesellschaft – modelul german și Catalan Institute for Cultural Companies – modelul catalan.

Potrivit lui Egbert Ruhl, managing director Hamburg Kreativ Gesellschaft, circa 80.000 de persoane lucrează în prezent în Hamburg în sectorul industriilor creative. De altfel, acest domeniu este pe locul trei ca pondere în economia Germaniei.

Importanţa acestui domeniu în economiile mondiale este confirmată de şi Andrew Senior, expert în economie creativă la UNESCO. Acesta a precizeat faptul că industriile creative aduc 7-8% din PIB-ul Angliei, fiind pe locul doi în rândul celor mai importante sectoare ale economiei londoneze. Andrew Senior_Forum National

La nivel local, specialiştii sunt de părere că în acest moment se observă o tendinţă crescătoare a ponderii acestui segment în produsul intern brut. În esenţă, dacă în 2009, industriile creative aduceau cam 6% din PIB-ul României, în urmă cu un an ponderea a crescut la circa 7,3% din PIB.

În prezent, Cluj IT este cel mai important cluster creativ din România: acesta cuprinde 28 de companii din domeniul software, peste 3500 de angajați și un profit de peste 100 de milioane de euro generat din export.

Sectorul industriilor creative cuprinde 12 domenii precum muzică&performing arts, IT, publishing, modă, advertising, design, radio, artă şi film. În ţara noastră, cel mai profutabil segment al industriilor creative este cel de software şi computer games – 11.136 de angajaţi -, urmat de cel al publishing-ului – 2.462 de angajaţi -, publicitate – 10.728 de angajaţi – şi film, radio şi TV cu 5.139 de angajaţi.

“Suntem la începutul unei noi revoluţii digitale iar industriile creative sunt viitorul pentru că ele reprezintă pasul înainte făcut de antreprenori. Observăm o trecere de la pasiune la passion driven economy”, a adăugat Andrew Senior.

Pentru a deveni un hub al creativității, Bucureștiul trebuie să-și consolideze infrastructura culturală/digitală

”Cât de orientată este România spre viitor? Răspunsul acestei întrebări va clarifica și disponibilitatea de a susține sau nu industriile creative. Bucureștiul are potențial să devină un hub regional al creativității în zona est-europeană dacă este sprijinit de infrastructură culturală potrivită: rețele, echipamente și spații de lucru care să permită valorificarea forțelor creative din zonă”, a mai spus Senior, expert în economie creativă la UNESCO.

Acesta a vorbit despre revoluția globală produsă de industriile culturale și creative – o revoluție alimentată de tehnologie și infrastructură comunicațională, bazată pe puterea rețelelor, dar înrădăcinată în tradiții și manifestări culturale.  Marile hub-uri globale ale creativității, cum sunt New York și Londra, sunt caracterizate de reglementări clare în prinvinţa legilor de copyright,  sisteme educaționale impecabile, noduri de transport puternice şi susţinere din partea administraţiei locale.

Forum National Industrii Creative_octombrieUn prim proiect de lege pentru susţinerea industriilor creative

Andreea Paul Vass, Prim-vicepreşedintă PDL a prezentat în fața tinerilor prezenți la eveniment un proiect de lege dedicat industriilor creative românești. Acesta prevede adoptarea unei definiții și a unei clasificări reprezentative pentru industriile creative din România, alinierea codului CAEN românesc la cel european în ceea ce privește meseriile din domeniul industriilor creative; înființarea unui consiliu sectorial pentru industriile creative; crearea unui brand sectorial creativ.

În cadrul aceluiași proiect de lege, doamna Paul (Vass) a propus și câteva programe de sprijin pentru profesioniștii creativității, printre care programul ”Stimularea Dezvoltării startup-urilor în Industrii creative” și programul ”Scutire la impozitul pe profit în industriile creative”.

Bani pentru proiecte culturale și creative

”Sunt mulți pași de făcut pentru împrietenirea dintre sursele publice de finanțare publice și comunitățile creative”, a declarat Andreea Grecu, fondator al Asociaţiei Operatorilor Culturali din România. Aceasta a vorbit despre sursele publice de susținere a industriilor culturale și creative din România, printre care CNC (fond dedicat cinematografiei), AFCN (fond de sprijin pentru proiecte culturale și editoriale), dar și  programul cadrul al Uniunii Europene dedicat industriilor culturale și creative.

”Europa Creativă” va avea un buget de 1.8 de miliarde de euro și va intra în vigoare începând cu 2014.

Forumul Național al Industriilor Creative și Culturale, primul eveniment de business networking pentru sectorul cultural și creativ s-a desfășurat la București pe parcursul a 3 zile. Acesta a cuprins o conferință națională pentru profesioniștii din sectorul cultural și creativ și două zile de ateliere de lucru pentru tinerii interesați de antreprenoriat în Industrii creative.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *