O revenire economică generală începe să se facă simţită în Zona Euro însă, în ciuda semnalelor pozitive, creşterea economică se aşteaptă să fie lentă....
euro-bani-teancuriO revenire economică generală începe să se facă simţită în Zona Euro însă, în ciuda semnalelor pozitive, creşterea economică se aşteaptă să fie lentă. Relaxarea măsurilor de austeritate şi accelerarea activităţii comerciale la nivel global vor contribui la redresarea estimată pentru sfârşitul anului, însă vor fi resimţite efectele şomajului în creştere şi ale adâncirii diferenţelor de la nivelul continentului, se arată în raportul de toamnă al EY – Eurozone Forecast (EEF).

Conform studiului, se estimează o contracţie economică a Zonei Euro de 0,5% în acest an, înregistrându-se o uşoară îmbunătăţire faţă de valoarea prognozată în trimestrul precedent, urmată de o creştere de 0,9% în 2014. O creştere a PIB-ului de 1,5% pe an este aşteptată în perioada 2015-2017.

Cu toate acestea, continuă să se înregistreze diferenţe tot mai mari între ţările din centrul şi cele de la periferia Zonei Euro. Germania rămâne centrul de putere al Zonei Euro, cu o creştere de 0,6% în acest an. Însă tot mai multe dintre economiile marginale cu probleme continuă să se contracte în 2013, chiar dacă vorbim de un ritm mai lent de scădere. Conform previziunilor, este de aşteptat o stabilizare a economiilor Italiei şi Portugaliei, în 2014, şi a Greciei în 2015.

Şomajul din Zona Euro va continua să crească atingând un vârf de 12,6% la mijlocul anului 2014. Diferenţele semnificative ale ratei şomajului la nivelul întregului continent vor persista, în Spania şi Grecia atingându-se 27,6% şi, respectiv, 29%, în 2014, în timp ce în Germania se estimează o rată a şomajului de doar 5,4%.

Se estimează, de asemenea, că redresarea economică va continua să fie încetinită de procesul de reducere a gradului de îndatorare atât în sectorul public cât şi în cel privat, precum şi de lipsa unor surse avantajoase de finanţare. Ambele aspecte vor avea un impact mai mare asupra economiilor marginale, conducând la diferenţieri şi mai accentuate faţă de ţările nucleu din Zona Euro.

Marie Diron, EY Senior Economic Adviser pentru Eurozone Forecast

„Pentru prima dată în ultimele opt prognoze realizate de EY, estimăm o creştere modestă pentru următorul trimestru şi pentru anul viitor în Zona Euro. Cu toate acestea, factorii de decizie politică nu trebuie să se mulţumească doar cu atât. Diferenţele între condiţiile de finanţare şi evoluţiile pieţei forţei de muncă de pe întreg continentul rămân semnificative. Calmul relativ de pe pieţele financiare trebuie să fie, de asemenea, folosit pentru a accelera procesul de restructurare, în special în sectorul bancar”.

Creşterea va fi determinată de capacitatea de redresare a economiilor naţionale

E de aşteptat ca economia să recupereze mai puternic în a doua parte a anului datorită unor factori externi, printre care şi relansarea activităţii economice a S.U.A. şi a semnalelor încurajatoare din Marea Britanie, ambii parteneri comerciali cheie ai Zonei Euro. Aceasta va conduce la o redresare robustă a cererii de exporturi din Zona Euro. Previziunile arată că cererea pentru exporturi din Zona Euro se va accelera de la 3,8%, în acest an, la 5,9% în 2014, respectiv la 6,6% în 2015.

Scăderea substanţială a monedei Euro, care se estimează a fi supraevaluată în prezent cu 8%, va însoţi această creştere a exporturilor din Zona Euro. Având în vedere rolul important jucat de exporturi în redresarea economică, studiul EEF prevede şi o revenire a situaţiei în producţia de bunuri şi a serviciilor de business. Cu toate acestea, previziunile sunt mai puţin bune pentru celelalte sectoare, mai ales cele cu expunere directă către consumator şi către sectorul public. Se estimează, de asemenea, că segmentul construcţiilor va înregistra performanţe slabe.

Marie Diron spune: “Deşi creşterea puternică a comenţului mondial şi declinul monedei Euro vor veni în sprijinul exportatorilor din Zona Euro, ele nu vor fi suficiente pentru susţinerea redresării. Performanţele dezamăgitoare înregistrate în ultima vreme de pieţele emergente scot în evidenţă riscurile pe care le implică o redresare concentrată în principal pe exporturi. Este important, prin urmare, ca economiile naţionale să valorifice contextul pentru un nou impuls”.

Cu siguranţă, şansele unei redresări mai solide s-au îmbunătăţit după ce autorităţile naţionale şi-au ponderat retorica în privinţa austerităţii fiscale. Actualele planuri privind evoluţia austerităţii fiscale prevăd o scădere de la 0,8% din PIB în acest an, la aproximativ 0,5% din PIB în 2014-15. Aceasta va reduce substanţial efectul de frânare a creşterii provocat de austeritate.

Redresarea economiilor naţionale va suferi pe termen scurt în urma impactului provocat de creşterea ratei şomajului, mai ales în economiile marginale ale Zonei Euro. Acest aspect va diminua o parte din beneficiile aduse de scăderea inflaţiei, limitând creşterea veniturilor reale ale gospodăriilor, astfel că estimările prevăd o creştere a cheltuielilor de consum de doar 0,5% în 2014 şi de 1,1% în 2015.

Redresarea depinde de reducerea gradului de îndatorare din sectorul public şi privat

Marie Diron menţionează: “Procesul de reducere a gradului de îndatorare va mai dura ceva timp. Încă sunt multe de făcut pe termen mediu pentru a limita nivelul de îndatorare, mai ales în economiile marginale. Realist vorbind, aceasta condamnă Zona Euro la un deceniu de plată a datoriilor şi de efecte negative asupra creşterii generate pe termen lung. Este nevoie de un răspuns coordonat în privinţa politicilor, astfel încât restructurarea necesară a bilanţurilor să nu sufoce economia”.

Cu toate că s-au făcut eforturi de reducere a gradului de îndatorare a sectorului public, datoriile mari din sectorul privat trebuie, de asemenea, rezolvate înainte ca economia să poată intra pe o creştere mai susţinută în Zona Euro. Spre deosebire de S.U.A. şi, într-o mai mică măsură, de Marea Britanie, rata de îndatorare a sectorului privat din Zona Euro  a scăzut prea puţin.

În sectorul privat, băncile slab capitalizate şi supra-îndatorate reprezintă una dintre preocupările majore. Până când vor reuşi să se recapitalizeze, băncile vor fi nevoite să ţină în frâu creditarea.

Lipsa unor alternative rezonabile de finanţare, cu precădere în zona marginală, va limita redresarea investiţiilor şi potenţiala creştere a producţiei în multe pieţe. Până ce problemele din sectorul bancar nu vor fi rezolvate, se va menţine disparitatea economică între zona centrală şi cea periferică a Zonei Euro .

Privind în perspectivă

Deşi există încă un grad de incertitudine şi risc, economia Zonei Euro pare să-şi revină încetul cu încetul. Factorii de decizie trebuie, însă, să continue să avanseze cu politicile pentru ca redresarea să progreseze. BCE trebuie să fie pregătită să contracareze înăsprirea condiţiilor monetare impuse de S.U.A.

Marie Diron conchide: “BCE ar trebui, de asemenea, să intervină pentru a menţine condiţiile monetare cât mai permisive şi ar putea face aceasta prin îndrumări mai explicite, prin relaxarea normelor de garanţii pentru bănci sau prin încercarea de a menţine cât mai jos valoarea monedei Euro. În plus, factorii de decizie ar putea profita de această relativă acalmie pentru a accelera procesul de uniune bancară şi de integrare fiscală care ar putea stimula redresarea”.

EY Eurozone Forcast estimează pentru România o creştere de 1,9% a PIB-ului şi o accelerare a creşterii până la 2,2% în 2014, pe măsură ce condiţiile externe, în mod special starea economiilor din Zona Euro, vor începe să se îmbunătăţească. Creşterea va fi susţinută în acest an, pe lângă exporturi, şi de producţia agricolă bună. Economia va beneficia, de asemenea, de relaxarea politicii monetare, după ce Banca Centrală a redus dobânda de politică monetară atât în iulie, cât şi în august.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *