Șoc pentru IMM-urile românești după primul val de criză Șoc pentru IMM-urile românești după primul val de criză
Concluzia principală care se desprinde din Raportului Fundației Post-Privatizare (FPP) privind sectorul IMM din România, ediția 2013 este că, deși în ultimii ani situația... Șoc pentru IMM-urile românești după primul val de criză
immConcluzia principală care se desprinde din Raportului Fundației Post-Privatizare (FPP) privind sectorul IMM din România, ediția 2013 este că, deși în ultimii ani situația IMM-urilor din România s-a îmbunătățit, performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei. Datele analizate în cadrul raportului, chiar dacă indică o ușoară revenire în zona pozitivă a principalilor  indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate fragilă care se manifestă diferențiat la nivelul claselor de mărime și al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.

Criza generalizată care a forțat întreprinderile românești să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal și de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.

Fundația Post-Privatizare (FPP) lansează astăzi Raportul FPP privind sectorul IMM din România, ediția 2013. Aflat la cea de-a treia ediție, raportul își propune să analizeze evoluțiile din ultimii doi ani ale IMM-urilor din România, inclusiv prin compararea cu indicatorii corespunzători din Uniunea Europeană, să evalueze performanțele economice și financiare ale acestora, disparitățile regionale, accesul la surse de finanțare, dar, cel mai important, să determine care este starea actuală a sectorului IMM raportat la performanțele dinaintea crizei economice, să tragă concluzii și să propună modele de bune practici.

Evaluarea se bazează pe indicatorii de bilanț anual al întreprinderilor furnizați de Registrul Comerțului, pe statisticile structurale produse de Institutul Național de Statistică și pe alte studii relevante publicate de autoritățile române sau de instituții internaționale prestigioase, precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.

bartaMotivul pentru care am inițiat acest raport este simplu: nu poți încerca rezolvarea problemei decât dacă îi cunoști toate premisele. Și exact asta ne propunem prin realizarea acestei lucrări – să evaluam, prin metode cantitative și obiective de prelucrare și interpretare a datelor statistice, evoluția sectorului IMM, să tragem concluzii în urma acestei evaluări și să propunem soluții la problemele care se ridică”

Péter Barta, CEO FPP

IMM-urile românești, insuficient pregătite pentru a concura cu succes pe piața unică europeană

După cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană și sub spectrul consecințelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii scoate în evidență o serie de vulnerabilități ale IMM-urilor din România. Astfel, valorile cantitative și tendințele de evoluție pentru indicatorii demografici și cei de performanță ce caracterizează IMM-urile sunt îngrijorătoare.

Sectorul IMM din România nu este unul solid și competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr și nici din punct de vedere al capacitații tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidențiază minusurile României și sub acest aspect. Germania este țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria și România.

Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea și profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendințe opuse la nivelul aceleiași clase sau sector dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România, sub aspectul eficienței și competitivității lor.

Noii antreprenori, interesați de comerț și agricultură și în număr mare bucureșteni

Cele mai multe afaceri inițiate în 2012 au fost în Comerț (29.2%) și în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potențialul resurselor interne al pieței de desfacere, dar și datorită politicilor guvernamentale de sprijin și susținerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toți parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare față de potențialul existent, fiind singurul grup de firme cu  evoluție constant pozitivă pe termen mediu.

În schimb, distribuția teritorială a noilor înmatriculări de agenți economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile București-Ilfov și Nord-Vest, respectiv de 18% și 16%, din totalul pe țară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

Se poate spune că Municipiul București este “leagănul” celor mai multe inițiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012.

IMM-urile rămân principalul “angajator”

La fel ca în întreaga Europă, sectorul IMM din România este principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând aproximativ două treimi din numărul total de salariați din economie.

Cei mai mulți dintre aceștia lucrează în Servicii (30%) și Comerț (27,2%).  Totodată, se remarcă contribuția IMM-urilor din Industria prelucrătoare la crearea locurilor de muncă care angajează aproape 27% din numărul total de salariați, deși deține numai 10% din numărul de firme.

Clasa întreprinderilor mici își consolidează poziția de lider între IMM-urile din România, având cel mai mare aport la crearea și menținerea locurilor de muncă și cea mai bună evoluție 2010-2011 sub aspectul forței de muncă, în majoritatea sectoarelor economice.

Deși peste 372.000 de locuri de muncă create de IMM-uri au fost desființate între 2008 și 2011, numărul mediu de salariați în sectorul IMM, conform raportărilor bilanțiere la 31.12.2011, era de peste de 2.524.290, în creștere cu 4,1% față de anul precedent. Prin urmare, promovarea unei culturi antreprenoriale la nivelul întregii societăți care să dezvolte o clasă consolidată de întreprinzători reprezintă motorul creșterii economice, atât la nivel european, cât și în România. Susținerea acestui proces se face atât prin facilitarea accesului IMM-urilor la sursele de finanțare, cât și prin susținerea unei educații antreprenoriale structurate.

 

Raportul Fundatiei Post-Privatizare privind sectorul IMM din Romania, editia 2013 (SINTEZA)

CONTEXT

–        După cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană şi sub spectrul consecinţelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi ale IMM-urilor din România, care se prezintă insuficient pregătite pentru a concura cu succes pe piața unică europeană.

–        Dependente mai ales de piaţa autohtonă, IMM-urile au fost afectate de declinul sever al economiei naţionale din anii 2009-2010 generat de criza economică, ale cărei efecte s-au propagat în mediul de afaceri, prin reducerea consumului la nivelul populaţiei şi evoluţiile negative ale principalilor indicatori macroeconomici.

–        Contextul general defavorabil a influenţat, atât performanţele IMM-urilor active cât şi evoluţia demografică a afacerilor în perioada 2009-2012. La nivel mai profund, turbulenţele din mediul de afaceri au avut un impact încă neestimat asupra inițiativei antreprenoriale și a capitalului uman.

–        IMM-urile continuă să deţină o pondere majoră, de 99,7%, în numărul total de firme active din România şi au un aport  tot mai semnificativ la crearea locurilor de muncă, cuantificat în procentul de 65,7% din numărul total de angajaţi români lucrează în IMM-uri. Sub aspectul rolului pe care îl joacă în economia naţională, exprimat prin valorile procentuale menţionate, IMM-urile din România se situează la nivelul  înregistrat de sectorul IMM din Uniunea Europeană.

–        Valorile cantitative şi tendinţele de evoluţie pentru indicatorii demografici şi cei de performanţă ce caracterizează IMM-urile sunt îngrijorătoare.

–        Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacităţii tehnologice.

–        Evaluările din 2012 ale Comisiei Europene privind IMM-urile din UE pun în evidenţă modul dramatic în care au fost afectate de criză IMM-urile din România care, după o creştere continuă menţinută timp de 10 ani, au înregistrat cele mai mari reduceri ale numărului de salariați şi valorii adăugate, din Uniunea Europeană.  Şi sub aspectul gradului de inovare, IMM-urile din România se prezintă modest, potrivit aceloraşi evaluatori procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria şi România.

INDICATORII DEMOGRAFICI

–        Faţă de numărul mare de locuitori în rândul ţărilor din UE-27, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate a IMM-urilor scăzută, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 IMM-uri/1000 de locuitori. Mai mult, aceasta are o distribuţie foarte dezechilibrată între cele 8 regiuni ale României care accentuează disparităţile de dezvoltare regională.

–        Principalii indicatori ai IMM-urilor s-au menţinut în 2010 şi 2011 pe tendinţa de creştere pozitivă.  Numărul de întreprinderi active economic s-a situat la un nivel similar în cei doi ani, de cca.437.000, în timp ce numărul mediu de salariaţi în IMM a urcat până la 2.524.290 de persoane, fără să mai ajungă la valorile din 2008.

–        Variaţiile 2008/2011 ale celor doi indicatori arată că impactul crizei economice asupra IMM-urilor  s-a soldat cu pierderi de circa 14% în numărul de firme şi 13% în  numărul de angajaţi.

–        Pe acest fond deficitar al populaţiei de întreprinderi active, tendinţele demografice din perspectiva creării de noi firme sunt îngrijorătoare. Ultimele date statistice de la  Registrul Comerţului, arată o dinamică negativă a noilor înmatriculări de noi agenţi economici, numărul acestora fiind cu 5% mai mic în 2012 decât în 2011 şi cu 30% mai redus în trimestrul I 2013, faţă de trimestrul I 2012.

–        Scăderea apetitului pentru iniţierea afacerilor s-a suprapus peste deciziile multor întreprinzători de a-şi sista activitatea firmelor, începând din 2009 şi continuând în anii următori.

–        Numărul de suspendări de activitate a crescut cu 14,2% în 2012 comparativ cu anul 2011 (24.078 faţă de 21.086)

–        Numărul dizolvărilor a fost aproape dublu în 2012 comparativ cu 2011. Comparativ cu anul 2011 când s-a înregistrat un număr de 11.660 de dizolvări la nivelul întregii ţări, în anul 2012 a fost înregistrat un număr de 22.500 de dizolvări, reprezentând o creștere de 92.97%.

–        Numărul de radieri în anul 2012 s-a situat la nivel similar anului 2011. Comparativ cu anul 2011 când s-a înregistrat un număr de 73.244 de radieri la nivelul întregii ţări, în anul 2012 a fost înregistrat un număr de 71.746 de radieri, reprezentând o ușoară scădere, respectiv de 2.05 %.

–        Prin amploarea și durata acestui proces demografic cu conotaţii negative, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România a fost puternic afectat, atât în ceea ce priveşte potenţialul antreprenorial cât  şi baza de întreprinderi, şi aşa subdimensionată.

–        Sintetizând datele demografice din perioada 2008-2012 se observă că în timp ce în 2008 la fiecare patru întreprinderi înmatriculate numai una își înceta activitatea, în 2009 și 2010 o întreprindere se înființa și alte două dispăreau, iar în 2011 şi 2012 o înmatriculare a fost însoțită de o sistare a activității unei firme.

–        Cele mai multe afaceri iniţiate în 2012 au fost în Comerț (29,2%) și în Agricultură (16,5%). Se observă în ultimii ani o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potențialul resurselor interne al unei pieţe de desfacere, dar şi datorită politicilor guvernamentale de sprijin  şi susţinerii financiare consistente.

–        Distribuţia teritorială a noilor înmatriculări de agenţi economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile București-Ilfov şi Nord-Vest, respectiv de 18% şi 16% din totalul pe țară, la nivelele cele mai scăzute în regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia cu procentaje egale, de 10%.

–        Se poate spune că Municipiul Bucureşti este „leagănul” pentru cele mai multe iniţiative antreprenoriale având un număr de 19.000 din totalul pe ţară de 125.603 de noi înmatriculări în 2012 .

PERFORMANŢELE IMM-urilor ACTIVE ECONOMIC

–        În ceea ce priveşte  performanţa IMM-urilor active în economie scoate în evidenţă resursele limitate şi baza tehnologică precară mai ales cea din sectorul productiv, întreprinderile mici şi mijlocii operând în general la limita subzistenței şi orientându-se conjunctural în domenii tradiţionale. Activitatea IMM-urilor din România în domeniile de producţie sau servicii high-tech se află la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, potrivit ultimului Raport anual al Comisiei Europene, fapt care influenţează în mod direct  inovarea şi competitivitatea la nivelul general al economiei naţionale.

–        Datele de bilanț la finele anului 2011, deși indicau o uşoară revenire în zona pozitivă a principalilor  indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate încă fragilă care se manifestă foarte diferențiat la nivelul claselor de mărime și al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.

–        Întreprinderile mici și mijlocii îşi desfăşoară activitatea cu precădere în sfera largă a Serviciilor şi în Comerț, unde cumulează un procent total de 76,5%. În ceea ce priveşte clasa de mărime, cele mai multe firme din Comerţ sunt microîntreprinderi, cu o pondere de 90%.

–        Numai 10% dintre IMM-uri sunt active în Industria prelucrătoare, însă trebuie remarcat că 38% dintre  întreprinderile mijlocii (cu mai mult de 50 de angajaţi) îşi desfăşoară activitatea în sectorul industrial,  în timp ce în acest sector se regăsesc numai 8% dintre microîntreprinderi, corespunzător capacităţii lor tehnologice.

–        Industria alimentară este rămâne prin tradiţie cea mai reprezentativă ramură industrială pentru IMM-uri deţinând un procent de 16,7% în numărul total al firmelor din industrie. Dezvoltarea industriei alimentare este constantă și în strânsă legatură cu evoluția pozitivă a firmelor din agricultură care asigură procesarea întâi a produselor agricole. Alte ramuri industriale importante pentru activitatea IMM-urilor sunt: industria construcțiilor metalice unde își desfăşoară activitatea 12,2% dintre IMM-urile productive, industria de prelucrare a lemnului și fabricarea produselor din lemn cu o pondere de 11,7% şi  industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte care deţine ponderea de 8,9%.

LOCURILE DE MUNCĂ

–        La fel ca în întreaga Europă, sectorul IMM din România este principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând aproximativ două treimi din numărul total de salariați din economie. Numărul mediu de salariaţi în IMM conform raportărilor bilanţiere la 31.12.2011, era de 2.524.290, în creştere cu 4,1%  faţă de anul precedent.

–        Cei mai multi salariați din IMM-uri lucrează în Servicii (30%) şi Comerţ (27,2%), corespunzător numărului cel mai mare de firme.

–        Se remarcă contribuția importantă la crearea locurilor de muncă a IMM-urilor din industria prelucrătoare care angajează aproape 27% din numărul total de salariați deși deține numai 10% din numărul total de firme.

–        Clasa întreprinderilor mici își consolidează poziția de lider între IMM-urile din România, având cel mai mare aport la crearea și menținerea locurilor de muncă și cea mai bună evoluție 2010/2011 sub aspectul forței de muncă, în majoritatea sectoarelor economice.

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ECONOMICĂ

–        Pe ansamblu, IMM-urile realizează 58% din volumul total al cifrei de afaceri din economia non-financiară, fiind preponderente în faţa întreprinderilor mari, în majoritatea sectoarelor economice.

–        Întreprinderile mici şi-au crescut cifra de afaceri cu 8,6% în anul 2011 faţă de anul precedent,  în timp ce microîntreprinderile și-au diminuat cifra de afaceri în termeni reali cu -3,3% în acelaşi interval.

–        IMM-urile active în industrie contribuie cu 16% la volumul total al cifrei de afaceri și asigură un procent de 27% din numărul total al locurilor de muncă,  deşi au o pondere de numai 10%  în numărul total de firme.

–        Industria alimentară rămâne ramura principală pentru activitatea IMM-urilor în care se realizează un 61% din cifra de afaceri şi de asemenea, are cele mai mari ponderi ca număr de firme și ca număr de angajați. Competitivitatea acestei ramuri se bazează pe potențialul agriculturii locale, dar și pe retehnologizările impuse de necesitatea respectării standardelor europene în acest domeniu, mai mult ca în alte domenii.

–        Mai mult de 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii active în economia non-financiară din România au înregistrat profit în anul 2011, valoarea totală a profitului net înregistrat de IMM-uri în 2011 reprezentând 5% din cifra de afaceri.

–        Marcate de o serie de vulnerabilități care le împiedică o dezvoltare durabilă, IMM-urile românești se orientează mai degrabă conjunctural într-un mediu de afaceri instabil și nepredictibil, fără să își asigure consolidarea poziției pe piață pe termen mediu sau lung.

–        Particularitate: IMM-urile din agricultură se configurează ca un segment stabil sub toți parametrii, chiar dacă la valori modeste față de potențialul existent, fiind singurul grup de firme cu evoluție constant pozitivă pe termen mediu. Aceste tendinţe se sprijină pe integrarea IMM-urilor din agricultură în lanțul de furnizori pentru industria alimentară şi pe o piaţă de consum intern relativ mare.

DISPARITĂŢI REGIONALE

–        Între regiunile României persistă decalajele generale de dezvoltare acumulate în timp, care se reflectă în mediul de afaceri și nivelul antreprenorial caracterizat de indicatorul densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori.

–        În raport cu valoarea medie pe ţară, există mari diferenţe între valorile densităţii IMM-urilor la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Regiunea București-Ilfov se detaşează ca un pol de dezvoltare economică şi socială generat de oportunităţile capitalei, înregistrând cea mai ridicată densitate respectiv de 50,23 IMM-uri/1000 de locuitori, mai mare ca media europeană (42).

–        Densităţile din celelalte regiuni se situează  la jumătate din valoarea pentru Bucureşti-Ilfov în cazul regiunilor nord-vest (24,4 IMM/1000loc) şi Centru (23,5 IMM/1000 loc)  sau chiar la o treime în cazul regiunii Nord-Est unde activează numai 15,2 IMM-uri/1000 de locuitori. Regiunea Vest demonstrează o capacitate antreprenorială și invesţitională ridicată, având una dintre valorile mari pe ţară ale densității, respectiv de 23,46 IMM-uri/1000 de locuitori.

–        Situația cea mai precară a dezvoltării IMM-urilor o prezintă regiunile Nord-Est cu cea mai mică valoare a densității, respectiv de 15,12 IMM-uri/1000 de locuitori și regiunea Sud –Vest Oltenia care are densitatea de 16,4 IMM-uri/1000 de locuitori înregistrând cel mai mic număr de IMM-uri pe țară, în procent de numai 7,5%. Poziționarea pe ultimele locuri ale acestor regiuni datează de mulți ani, chiar dacă în cazul regiunii Sud-Vest Oltenia se observă o ușoară recuperare a decalajului în anul 2011.

–        Regiunea Sud-Muntenia și-a diminuat în 2011 baza de întreprinderi, înregistrând o valoare  de 16,1 IMM-uri/1000 de locuitori, pe o poziție inferioară față de anul precedent.

–        Regiunea Bucureşti-Ilfov deţine şi cea mai mare pondere a IMM-urilor active din România (22,69%).

–        Corelaţia directă între nivelul populaţiei, ponderea IMM şi densitatea IMM se respectă în cazul a trei regiuni care prezintă valori medii ale acestor indicatori. Este cazul regiunii Nord-Vest cu ponderea de 13,95% şi densitatea IMM-urilor de 24,35, a regiunii Centru cu o pondere de 12,31% şi o densitate  a IMM-urilor de 23,54 şi a regiunii Sud-Est cu 11,94% pondere şi 21,54 de IMM-uri/1000 de locuitor

Sud Muntenia  16,10

–        Superioritatea performanțelor IMM-urilor din regiunea București-Ilfov se bazează pe un nivel înalt de productivitate a muncii, reprezentând un procent de 160% din media pe țară, valoarea fiind în același timp comparabilă cu media înregistrată în UE-27. Aceasta reflectă dezvoltarea economico-financiară solidă din capitala țării, cu concentrarea activităților în domeniul serviciilor și mai puțin în sectorul industrial unde productivitatea muncii este de regulă mai scăzută.

ACCESUL LA FINANTARE

–        Instrumentele de sprijin financiar pentru IMM-urile din România antrenează surse şi mecanisme de finanțare diverse. Alături de sprijinul financiar nerambursabil pentru dezvoltarea IMM-urilor, alocate de la bugetul de stat sau din Fondurile Structurale și de Coeziune, mecanismele și fondurile de garantare și contragarantare, capitalizate în principal de Guvernul României, sunt principalele pârghii pentru facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor.

–        Accesul la creditele bancare este restrictiv pentru majoritatea IMM-urilor, acestea fiind percepute cu un grad ridicat de risc pentru bănci, rata medie a creditelor neperformante în rândul IMM-urilor fiind în jur de 23%, deși mult mai mică în cazul întreprinderilor mijlocii (sub 5%). În absența colateralelor şi a garanțiilor clasice, șansele IMM-urilor de a obține împrumuturi de la bănci s-au diminuat și mai mult în ultimii ani, marcați de recesiune.

–        Sistemul de garantare a creditelor pentru IMM-uri s-a îmbunătăţit odată cu operaționalizarea  Fondului Român de Contragarantare care ajută un număr mai mare de IMM-uri să acceseze credite bancare, crescând gradul de expunere a garanțiilor disponibile și reducând costurile de creditare. Deși capitalul de garantare rămâne încă subdiminuat față de necesarul din piață, mecanismul de garantare creat constituie un sprijin semnificativ pentru IMM-urile din România. Aproape 20.000 de firme sunt beneficiari direcți ai produselor de garantare și contragarantare și un număr de cca.170.000 de locuri de muncă au fost menținute sau înființate în 2012.

–        Sectorul de microcreditare din România s-a dezvoltat în ultimii ani devenind o sursă tot mai utilă în sprijinul micilor întreprinzători din zone rurale sau oraşele mici, reuşind şi o foarte bună racordare la facilitățile și programele europene disponibile pe acest segment.

–        România ocupa locul 5 în Europa după numărul de beneficiari ai microcreditelor, conform raportului întocmit de Reţeaua Europeană de Microfinanţare (EMN) pentru  anul 2011, iar facilităţile şi resursele europene de microfinanţare sunt în expansiune şi ar trebui valorificate de intermediarii financiari locali cu sprijinul autorităţilor din România.

EDUCATIA ANTREPRENORIALĂ

–        Pe măsură ce globalizarea influențează tot mai mult economia mondială, promovarea antreprenoriatului trebuie să devină un obiectiv strategic în politicile publice pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, fiind esenţială dezvoltarea unei baze solide de antreprenori mai inovativi şi mai creativi, în măsură să aducă redresarea economică şi să creeze noi locuri de muncă, în contextul actual.

–         Educaţia antreprenorială a înregistrat unele progrese în ultimii ani, atât în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cât mai ales în procesul formării continue prin programele de educaţie ale unor centre de excelenţă şi multitudinea proiectelor de training disponibile prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

–        Sunt încă necesare eforturi conjugate pentru crearea unui sistem unitar de educaţie antreprenorială, chiar dacă în învăţământul preuniversitar s-a făcut un pas decisiv prin recunoaşterea ca obiectiv trans-curricular şi introducerea unor module adecvate fiecărui nivel de studiu, prin oferta de instruire antreprenorială la nivelul universitar sau implementarea unor modele internaţionale de succes precum firmele de exerciţiu (CNDIPT), Junior Achievement Romania sau programele FPP.

–        Fundaţia Post-Privatizare, consecventă rolului ei de promotor al antreprenoriatului în România, completează oferta cursurilor de educaţie antreprenorială printr-o nouă abordare non-formală, derulând din anul 2011, două programe internaţionale de succes: „School for Startups România” şi “Business Mentoring Program”, precum şi proiectele cu obiective similare de dezvoltare anteprenorială în cadrul POSDRU.

RECOMANDARE

–        În condiţiile persistenţei crizei economice globale, se impun mai mult ca oricând măsuri guvernamentale strategice şi acţiuni coordonate pentru susţinerea întreprinderilor active economic în competiţia tot mai acerbă pe piaţa unică a Uniunii Europene, cât şi pentru stimularea afacerilor şi înfiinţarea de noi firme.

–        Alinierea politicilor naţionale la  cadrul european de sprijin pentru IMM şi antreprenoriat este imperios necesară având în vedere că IMM-urile din România  concurează cu companiile europene pe o piață comună – piața internă a Uniunii Europene – în condiţii egale de exigenţă a standardelor.

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Your email address will not be published. Required fields are marked *